Precipitații acute și un vin interesant de Purcari

A fost un inginer multilateral dezvoltat, cu proiecte software , electrician de ocazie , agronom, microbiolog pasionat și diriginte de șantier printre picături; așa o să scrie pe crucea mea dacă mai muncesc mult.

Problema lui, că nu prea a avut angajați și că era nesuferit ca șăf. Nesuferit in general.

Când timpul în România se scurtează, mă precipit că parcă îmi văd lucrurile neterminate. Bine, nu e ca și cum am dat fuga să le termin . Noo. Cât a fost timp am mai belferit pe ici pe colo. Că de aia sunt aici să mă simt bine.

Dar acuma sunt oarecum în priză. Așa că beau. Beau cu soția, dar mai beau și singur, ca un alcoolic notoriu. Nu de alta, dar după vreo 2 cafele, ultima la 6 seara , și o grămadă de chestii pe cap nu prea dorm. Și nu-s genul să bag somnifere. Doamne ferește. Dacă se ajunge acolo o să caut s-o dau mai pe naturale , dacă se legalizează.

Până atunci vinul merge. Mi-a sugerat Micky ideea prin 2003, când aveam o criză de insomnii. Nu știți voi cine e Micky.

Acuma ce beau, ce-am băut si-aseara, sub tufele de iasomie din spatele curții cu soția. Ei nu-i place așa de mult că cică trebuie platou de brânzeturi și mezeluri. Plm, aseară aveam și din alea, seara asta eu sunt pe dieta originală Fomix . Adică foamea in trei acte. Două acte cafea cu lapte și un ou fiert. Vinul nu se pune,că se depune doar sub ochi sub formă de pungi.

Eh, vinul ăsta are o poveste mișto. Se numește Purcari 1827 Chateau dar, în ciuda numelui, nu e unul din vinurile vechi.

Istoric la Purcari ( e o localitate între Chișinău și Odessa , aproape de Marea Neagră) se produceau doar două feluri de vin. Negru și Roșu. Negru se făcea dintr-un soi local care este încă destul de căutat, în Europa zic, și care e deosebit deși nu-i cunoscut de vin nobil : Rară Neagră, se găsește sub numele de Băbească Neagră în Moldova noastră ( Băbească de Nicorești, aparent botezat așa de Stefan cel Mare) și se aseamănă cu o varietate națională austriacă , numit Zweigelt, diferența fiind că ăsta al doilea a fost dezvoltat în secolul 20 in Austria, în timp ce aparent Băbeasca e se la daci, dupé vremea lu’ Burebista, dar o să vorbim în altă emisiune despre ăla.

În emisiunea asta vorbim despre Chateau, care este un Cabernet Sauvignon simplu și destul de aromat, fructat. Cu un pic acid și un pic sec. Nici măcar nu-i DOC , ci IGP.

Strugurii ăștia au fost importați de un nene, care e CEO-ul podgoriilor Purcari care între timp au cumpărat și Crama Ceptura din Romania ( cumpărată de la Hallewood, din paragină) și se chinuiau să cumpere și podgoria Huși , deținută și falimentată de un alt investitor moldovean.

Domnul acesta , Victor Bostan, trebuie că are o pasiune pentru vinuri. A avut o podgorie prin Rusia, pe care a luat-o tot din paragină, a crescut-o și a trebuit să o vândă, pula mea nu faci tu ce vrei în Rusia, după care s-a întors la republică și a cumpărat niște domenii prin anii 2000 și a reînviat Ceptura. A adus viță de vie din Franța și Italia și chiar extinde domeniul.

În Rep. Moldova încă se poate face asta ,că nu e țară membră UE. Mult succes să mai extinzi cultura de viță de vie în România. Hai s-o văd cum o faceți, că e pe cote, aici la noi. De căcat, în ideea in care Romania are potențial nu cât Franța, Spania și Italia, da’ pe un locu’ 4 am putea fi lejer. Și la cantitate și la calitate.

Revenind la nenea în cauză, are un apetit interesant pentru cumpăratul de afaceri in paragină și punerea lor pe roate in termeni moderni.

Vinul cu pricina, e un vin ușor, învechit in baric timp de un an și e in general de consumat in câțiva ani de la îmbuteliere , nu are neapărat potențial de învechire mare. Dar e un vin cinstit și nu prea găsești în supermarket in vest un vin la 8-10 Euro de calitate comparabilă. Chit că alea of fi DOC.