Ultrascurt cu agricultură și fonduri europene

Uniunea Europeană și Romania  fac un mic shift din a susține agricultorii individuali cu subvenții, în a susține fermieri cu suprafețe mari de pământ.

În mințile celor mai mulți oameni – care nu știu nimic despre agricultura in Romania și despre romulani ca specie, deși fac parte dintre ei, asta e de bine, pentru că altfel subvenționăm ( nu noi, UE ) sărăcia și subzistența. De ce să plătim ca să ținem o grămadă de țărani în sărăcie, mai bine să plătim sa avem câțiva bogați. Ce se întâmplă cu țăranii nu știm , probabil vor dispărea oricum.

Pe scurt așa.

Ăsta e porumbul lui tata. #2020

Lucrări făcute cu ajutorul subvențiilor: Arat , discuit, semănat cu tot cu îngrășăminte, mai apoi ierbicidat ( nesapat, ne-prasit), suplimentat cu îngrășăminte chimice  și mai târziu recoltat mecanizat.

În schema asta sunt două probleme de fond.

Una că cultura nu e “eco” , e pe bază de fosili ( îngrășăminte ) și otrăvuri chimicale. De nesustenabil. Nu e bai, in Romania cam așa se face și la nivel mare.

A doua e pe partea de desfacere. Da, tata nu vinde, sau nu folosește eficient producția. Eficient economic. Fără îndoială, subventia aia nu generează rulaj economic, TVA etc.

Pe de altă parte el și copiii lui mănâncă mai sănătos decât lumea în general , chiar și în condițiile agriculturii făcute chimic. Că ok, porcii și păsările sunt hrănite cu cereale cu îngrășăminte chimice, nu-i chiar cel mai bio/ organic, cum se spune acum, dar sunt doar cereale, fara hormoni și alte pastile.

Acuma daca ne uităm la concurență:

E un pic amuzant. Ăștia au subvenții mai mari pentru că au suprafață mai mare, iar ce vedeți aici nu e un accident, e cu premeditare.

Lucrările care s-au făcut aici sunt ierbicidat miriștea ( deși am impresia că domnii aplică la subvenții pentru bio – deși nu sunt sigur ) , și semănat, fără arat , fără discuit. Fără alte lucrări.

Bine, cel mai amuzant e că ăsta e tot pământul lui tata – el aplicase pentru un an odihnă la teren – dar au semănat ăștia de la asociație (și ) pe pământul lui, că au greșit un pic tarlalele. Nu-i bai, de asta, așa e peste tot , numai zic.

Apropo, firma care se ocupă asta ( știu pentru că am cumpărat o proprietate care avea teren arendat la ei și am văzut actele de reziliere arendă) are proprietar un cetățean belgian cu domiciliul la Bruxelles. Știți ce se întâmplă la Bruxelles, da?

Și atunci întrebarea legitimă e ce sponsorizează / subvenționează UE ? Țărani înapoiați sau bagabonți ? Ideal ar fi să fie susținută agricultura, ca ramură economică și producția, dar evident că nu asta se întâmplă.

Send to Kindle

3 Replies to “Ultrascurt cu agricultură și fonduri europene”

  1. Serifule asta ptr ca România! Ți-o spune unul care in ultimii doi ani a tot cărat cu vaporul FAME. Ne-am interesat și noi un pic că deh estici și la ăștia le place să vadă și ce este pe sub pătură nu doar ce li se cântă în ureche și în tot lanțul nu e nici un Gigel ca și entitate de sine stătătoare, numai asociații de producători, firme care operează international și corporații. Deci o treabă puternic industrializată și cu oameni care pot si sunt sigur că fac lobby pe la Bruxelles pentru bani moca. Acum că pe la hotarele UE se mai merge și cu șmecherie și ăia care o fac nu-s doar români nu ma miră. Gunoaie sunt peste tot nu doar prin Est și evident că la fel ca apa și gunoiul se strânge acolo unde e mai ușor și calea mai prielnică.
    Îți pot spune că niște băieți deștepți din companie s-au uitat pe niște cifre și când au văzut unde stă Ro la porumb se întrebau de ce plm nu caram noi FAME și din Constanța mai ales ca există și infrastructura. Răspunsul a fost simplu, pentru că aici e altă schema și șmecheria nu doar că face parte din afacere dar e chiar principala unealtă de lucru!

  2. La nivelul la care operezi tu nici nu poți observa genul ăsta de granulație . Cine cumpără insecticide cu vaporul tre’ să fie totuși la un anumit nivel. Ăștia mai mărunții, indiferent de unde sunt , cumpără FAME sau alte insecticide de la corporațiile cărora li-l cari tu.

  3. Problema cu agricultura e ca rentabilitatea e foarte joasa. Daca nu ai noroc, nici macar nu scoti banii investiti. In plus, in Romania subventiile sunt sensibil mai mici decat in alte tari din UE, chiar de cateva ori. Negociat tot de securisti. Iar costurile nu sunt chiar asa de mici comparate sa zicem cu Germania sau alte tari din UE. Motorina e la pret asemanator, utilajele costa la fel. Mana de lcuru e ceva mai ieftina dar si aici daca nu platesti, nu gasesti oameni. Sau oameni care sa nu bea in timpul serviciului.

    Linia pe care merg majoritatea este sa sa-si acopere cheltuielile cu ce scot si sa ramana cu subventia. Uneori merge, uneori nu. Sau minimizezi riscul prin minimizarea cheltuielilor. Asta e explicatia culturilor alea cu doi stiuleti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.