Fusei mai devreme, în pauza de lucru de la ora 7 seara, la cârciumă, iar la Zerodegrees, că stâlp de cafenele (puburi) ce sunt, sprijin economia locală. Au băgat beri noi, dar nu asta voiam să spun.
Voiam să spun că lumea s-a relaxat în oase cu privire la covid, nu numai clienții și nu numai la cârciumă. Sigur, chelnerii poartă mască – e lege, când se ridică de la masă lumea poartă mască ( lege). Zic că testează zilnic personalul . Bun.
Dar ălea de bază, dezinfectantul, s-a dus pulii.
Acum jumătate de an oriunde intrai te aștepta o sticlă de dezinfectant PLINĂ atârnată undeva.
Am zburat în România din Luton. În primul rând că în Luton erau mai puține aparate de dezinfectat montate decât ultima dată, sau decât anul trecut pe vremea asta când mai zburam noi. Semnificativ, că de abia am găsit unul. Gol. Nu-i bai, aveam la mine, dar zic așa, dacă n-aveam, că majoritatea nu păreau să aibă, sau să le pese. Nu mai e nevoie, nu se mai ia.
E ok, am ajuns la Otopeni, acolo e altceva, domn’e, alt aeroport. Dar nici ăia nu aveau. Nici la plecări când m-am înturnat.
Asta-i tot. Adică a fost, că s-a terminat.