Gânduri deșarte: Aduc banii educația?

Fericirea poate, pe spinarea altora.

Îmi pun întrebarea dintr-un loc cu pretenții de la oaspeți. Pretenții de  ceva peste 100 de euro  pentru o masă de la două persoane, dar ar putea fi și 300 dacă vrei să mergi la seara homarului, unde mănânci de la antreu la desert numai chestii cu homar și caviar.  Calitatea și exclusivitatea costă.

In general, nivelul e mai sus decât la Costinești , la bulgari sau la turci; oameni care vorbesc ( cam tare ) despre mașinile lor Ferrari, sau despre cât de palpitant poate fi să speculezi piața financiară ( cu banii altora ) și oameni care nu vorbesc mai nimic, sau vorbesc suficient de încet, cât să nu îmi invadeze mie intimitatea și să ajungă publici, pe un blog anonim,  și își văd de ale lor sau ceva.

În general, e bine.

În general, nu observ că jumătate din zi sezlongurile sunt ocupate de prosoape care sunt deja bronzate de atâta stat la soare, fix ca la bulgari și la alte all inclusive-uri. Nu observ pentru că hotelul pune la dispoziție destule șezlonguri și doar cele din prima linie sunt ocupate doar de obiecte.

Din când în când observ că ăia din prima linie mută șezlongurile lor mai înspre plajă, mai în buza apei, poate vor să plutească pe ele, în zona unde nu au voie ( e un indicator de off-side ), că trebuie să lase plaja liberă, că-i publică și arată rău dezorganizată. Ce observ, de fapt, e că îi roagă frumos personalul să le mute înapoi și vin 2-3 angajați încercând să îi convingă și să le explice ca la copii mici. Pe fiecare zi. Pe aceiași. Zic așa generic, că din depărtare par a fi doamne, dar în ziua de azi nu mai știi cum e cu genurile iar titlul de doamnă implică niște calități care nu-mi transpar.

In general nu observ că la sfârșitul zilei de plajă oamenii nu duc prosoapele la punctul de colectare, de unde le-au luat , ci le lasă pe șezlong. Nu le spune nimeni nimic, strânge cineva după ei. Observ doar că tanti care strânge spune mulțumesc când eu, sau altul, lăsăm prosopul unde trebuie.

Educația costă, dar banii nu o aduc implicit, ci dacă nu ești atent, o eludează.

Și totuși într-o măsură cât de cât, banii implică o oarecare etichetă și un dram de educație, prin excluziune, cât să văd diferența simplă între “îmi pot găsi liniștea” și “sunt deranjat de”.

Și mai observ că într-o lume din ce in ce mai “inclusivă”, vreau pauze de la incluziune, în locuri mai degrabă exclusive.

4 Replies to “Gânduri deșarte: Aduc banii educația?”

  1. Întrebarea asta le o pun și celorlalți cunoscuti.

    Cum crezi ca au făcut bani mulți, oamenii respectivi?

    Crezi ca au muncit din greu pentru ei, făcând afaceri oneste?

    Sa fim serioși, din munca cinstita, prea putini fac bani 💵 adevarati

  2. Am sa fiu foarte succint pe tema – oamenii prosti au nevoie sa munceasca din greu.
    “Munca cinstita” e o eticheta dispusa antonimic furtului, in retorica romaneasca, pentru a avea o dualitate.

    Nu stiu cum au facut aia bani, ca nu-i cunosc, nici nu-mi pasa, nici nu stiu care-i legatura.

  3. Răspunsul la întrebarea din titlu e „depinde”. S-ar putea ca la un anumit nivel să ajungi la niște șuste cu colaboratorii și să ajungi să pierzi bani dacă ești gholban. Sau poate e invers, cercul în care te-ai gândit tu să faci afaceri e plin de ghiolbani și ieși în evidență dacă te dai prea rafinat.

    Pe mine la oamenii care ajung bogați un lucru mă irită: ipocrizia. Să-i consideri pe toți în jurul tău sclavi dar să te dai educat, că nu se face – asta se vede, sau poate chiar îți spun ei la un moment dat.

    Nu e bine nici să ajungi atât de educat, practic un cod al manierelor ambulant, încât să nu mai ai personalitate. În rest aia e, unii trebuie să sară în piscină indiferent de bani sau de semnele din jur.

  4. Codul bunelor maniere nu iti inhiba personalitatea, decat daca personalitatea e de cocalar, ingnorant, nesimtit, oltean – astea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.