360 de wați

Poezie

de mine

360 de wați mă înconjurau
Privindu-mă în oglinda dulapului,ca o aură .
Tot atâția pe factură sifonau 
Portofelul  ca o gaură . 
Contorul electric gâfâia un pic obosit,
Direct debitu' mi-era sictirit
Și începusem s-o văd  noaptea pe Greta,
 Bântuindu-mi coșmarurile.
Zbiera de la geam să salvez Planeta,
Că se sufocă de nu schimb becurile. 

Încălzirea globală se vede bine pe vară,
Când poți aprecia metamorala
Și-ți merge centrala,
Nu tremuri precum călătorul în gară. 

Că tot atunci, năpădit de năluci
Și prost cu bulbuci,
Și cu  teama că murim perpeliți pe grătar,
M-am sacrificat pe-al ecologiei altar
Și-am înlocuit lumina caldă,
Cu alte 6 erzațuri. 
Iar acu dădui ca mreana-n șoaldă,
Ca dihoru-n lațuri,
Când s-a dus păsăretul
Și s-a pripășit geroaica,
De-a rămas p-aici doar zaica.

Iar în casă crapă și gletul,
De la țânțarii ieșiți din pământ,
Care-și iau avânt 
Și  hămesiți ne dau ocol,
Care cum ne prind in curul gol, 
Cum am și rămas defel,
Fraier și plin de zel, 
Fără foc în castel 
Și cu pula cârcel. 

Acu' behăi ca un ied
Și mă încălzesc la led. 

—–

Un fel de iarna pe suliță, dar în casă . Oare ce a vrut să zică autorul.