Ucraina și independența energetică a Europei

În anii pre 1940 Germania și Rusia au putut să-mpartă Europa, iar Germaniei i s-au permis agresiuni după modelul că fiecare din statele care puteau face ceva pe temă avea probleme considerate mai importante la ei acasă și, nu prea ai un motiv legitim să vrei să sufere populația ta pentru alții. Eh, știm acum cum a funcționat asta.

Nu vreau să explorez similaritățile în problema amenințării invaziei Ucrainei, ci doar să arăt că firul de ață ( conductele de gaz) de care atârnă chestiunile astea sunt exploatate de Rusia în construirea unei situații similare. Ei doar își urmăresc interesul. Acesta e un articol în care nu vreau să vorbesc de războaie, vreau doar să îmi bat pula de fraierii care își calculează viața în rentabilități și profitabilități, ca și când ar fi bancheri și după aia se miră că sunt condiționați de ăia ce dețin cheia de la subvenția care le asigură lor o viață ieftină în toate aspectele expresiei. Dar mai la final. Deci dacă te simți cu musca pe căciulă, poți să închizi deja pagina.

Discuția pleaca de la premiza că NATO și restul Europei nu au mandat de intervenție militară în Ucraina, dar vor face tot ce-i posibil pe partea economică să impună sancțiuni. N-o să comentez treaba cu mandatul, poate e o alegere mai bună oricum să înlocuiești susținerea unui război militar cu altceva, că până la urmă războiul se hrănește cu viețile oamenilor care-i ies în cale de voie sau de nevoie, cu viitorul lor și-al copiilor lor.

Însă direcția retoricii curente duce către faptul că Rusia poate să țină conducta de gaz închisă cât timp vrea și o să sufere și populația Europei, așa cum suferă și rușii ( de rând) sancțiunile economice.

În general, când nu ai o economie colaborativă, ci un joc de-a furatul căciulii și trasul preșului, de sumă zero, sau de sumă negativă, așa merge, devine brusc mai scump pentru toată lumea, asta-i tocmai rezultatul opririi colaborării simbiotice între două organisme.

Atâta că în jocul ăsta Europa nu e tocmai o victimă, iar scopul afirmației nu e propaganda pro-rusă, ci să creionez faptul că Europa e cam leneșă la niște capitole.

Desigur, Rusia își șantajează clienții, condiționând accesul la resursă. Dar resursa le aparține. Cel mai prost lucru pe care îl poți face în cazul unui șantaj sunt concesiile implicate de cealaltă parte. Dacă ți se condiționează șantajist accesul la o resursă ai două opțiuni valide:

1. Lupți să o iei cu forța, dacă e așa de importantă și îți asumi costurile
2. Nu o mai folosești

Europa nu are capacitatea viabilă de a lupta cu Rusia pentru gazele lor dintr-o grămadă de motive, primul fiind, că Europa vrea să evite un conflict militar în primul rând, iar Rusiei nu-i pasă musai.

Iar acuma europenii se cacă pe ei ( Salut, Germania ”vrem să fim verzi și independenți energetic, dar închidem programele de energie nucleară și mai tragem o țeavă de gaze din Rusia”), că e greu, că nu pot suporta prețul gazelor scumpe.

Că de ce nu pot suporta prețul gazelor scumpe? Că e nașpa când depinzi preponderent de un singur furnizor, geopolitic vorbind. Că de ce se întâmplă asta?

Printre altele pentru că accepți șpagă sub diferite forme, de la furnizorul ăla, ca să depinzi de el.

În 2013 proiectul Nabucco ( hai că știți, că vorbea Băsescu de el, că era mare fan, dar n-a făcut mare lucru să fie început, în afară de a-i recunoaște importanța) a fost abandonat. Ăsta trebuia să aducă o sursă de gaz alternativă, prin sudul Europei și prin Turcia, cu aprovizionare din Azerbaidjan, Georgia și Iran.

In fine, au optat pentru proiectul transadriatic, care a fost operational abia in 2020. Amuzant e ca in 2014, intr-un comunicat emis de Comisia Europeana, se recunoștea dependența energetică crescută față de Rusia și se propuneau măsuri, în parte stupide.

Key facts and figures on EU energy security
Today, the EU imports 53% of the energy it consumes. Energy import dependency
relates to crude oil (almost 90%), to natural gas (66%), and to a lesser extent to solid
fuels (42%) as well as nuclear fuel (40%).

Energy security of supply concerns every Member State, even if some are more
vulnerable than others. This is valid in particular for less integrated and connected
regions such as the Baltic and Eastern Europe.
The most pressing energy security of supply issue is the strong dependence from a

single external supplier. This is particularly true for gas, but also applies to
electricity:
o Six Member States depend from Russia as single external supplier for their
entire gas imports and three of them use natural gas for more than a quarter
of their total energy needs. In 2013 energy supplies from Russia accounted
for 39% of EU natural gas imports or 27% of EU gas consumption; Russia
exported 71 % of its gas to Europe with the largest volumes to Germany and
Italy (see Annex 1);
o For electricity, three Member States (Estonia, Latvia and Lithuania) are
dependent on one external operator for the operation and balancing of their
electricity network;

The EU external energy bill represents more than €1 billion per day (around €400
billion in 2013) and more than a fifth of total EU imports. The EU imports more
than €300 billion of crude oil and oil products, of which one third from Russia.

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN
PARLIAMENT AND THE COUNCIL
European Energy Security Strategy
_{Brussels, 28.5.2014
COM(2014) 330 final}

Cam asa arata dependenta de gazul rusesc pe țări.

Se văd acolo Germania, Italia, UK și Franța cu cercurile cât juma’ de grafic? Păi la ăștia ne uitam să dea direcția politicilor și strategiilor uniunii europene ( pe vremea aia UK era membru UE) .

Care au fost măsurile propuse atunci?

1. IMMEDIATE ACTIONS TO INCREASE THE EU’S CAPACITY TO OVERCOME A MAJOR
DISRUPTION DURING THE WINTER 2014/2015

Era problema cu revoluția din Ucraina care s-a terminat cu niște teritoriu anexat de ruși, pentru că ce să faci, n-ai Nabucco, conducta transadriatică era din pulă și oricum Iranul nu putea furniza, că era sub sancțiuni internaționale legate de programul lor nuclear.

Ce acțiuni urgente aveau în planul ăla? Labă, gargară și management, singura acțiune reală era să caute și alți furnizori, ceea ce pe termen scurt e o acțiune rezonabilă și oricum musai necesară, la mintea cocoșului.

Celelalte măsuri erau pe termen mai lung.

2. STRENGTHENING EMERGENCY/SOLIDARITY MECHANISMS INCLUDING COORDINATION
OF RISK ASSESSMENTS AND CONTINGENCY PLANS; AND PROTECTING STRATEGIC
INFRASTRUCTURE

E bun, dar ține pentru șocuri scurte, mai exact era vorba despre stabilirea unor stocuri obligatorii la nivel de țări, să protejeze și să securizeze infrastructura și să stabilească un mecanism mai bun de cooperare între țări. Lucruri care ajută la rezolvarea șocurilor pe termen scurt , adică să treci iarna, la o adică. Nu ajută, de exemplu, dacă închid rușii robinetul de gaz timp de un an întreg.

Și cum au făcut ei partea cu infrastructura? Păi nemții făceau Nord Stream 2, ”A European Pipeline Energy infrastructure for the future” – pentru viitorul și mai dependent de resursele Rusiei.

Cum se zice în românește, o strategie de cooperare pe infrastructură țeavă! Până în Rusia, evident.

Au rupt pe evaluarea riscurilor și planuri de contingență cu asta.

3. MODERATING ENERGY DEMAND

Treaba asta se referă la strategiile de reducere a amprentei de CO2, eficientizare de consum și, băi, cel puțin în România s-a putut observa că s-a făcut CEVA pe tema asta. Reabilitările termice la clădiri, niște condiții cu privire la ratingul certificării termice ca să poți vinde o clădire, etc. Nu mai am linkurile, dar in ciuda politicilor, consumul de energie nu a scăzut în România , motivul fiind în cuvinte simple creșterea nivelului de trai și creșterea activităților economice. În Europa a scăzut un pic. Nu e rău, când te uiți la grafic, din 2019 însă, nu știu dacă include sau nu UK, care are o bucată mare din graficul ăsta.Cred că include.

4. BUILDING A WELL-FUNCTIONING AND FULLY INTEGRATED INTERNAL MARKET

Asta ajută doar dacă ai ce energie să tranzacționezi pe piața aia, așa că n-am să intru în detalii.

5. INCREASING ENERGY PRODUCTION IN THE EUROPEAN UNION

Asta necesită o discuție mai amplă, dar n-am poftă să acopăr tot. Aspectele importante:

A crescut producția?

Cam nu prea, sau nu de ajuns!

Au crescut producția de energie cu biocombustibili si regenerabile, până la un punct și a scăzut producția de energie pe bază de produse petroliere care reduce dependența energetică, dar au scăzut și producția pe bază de fosili solizi ( cărbune) care pune presiune pe dependența energetică. La nuclear n-au făcut NIMIC. Au băgat gargară cu securitatea nucleară, cu ”să ne asigurăm că se face totul în siguranță”, fără dependență de tehnologie rusească ( asta-i de bine) etc, dar centrale noi? Nailes.

Până aici e partea de vină a autorităților, după care urmează reacția publicului? Care a fost și încă mai este reacția publicului la subvențiile oferite pentru parcuri solare și de vânt?

Că, în general ăstea nu-și scot banii, că nu e OK să fie subvenționate, că de ce să plătim, că e mai ieftin pe fosili, pe pizda mă-tii, bă ziceai că aveți fiecare câte un puț de petrol, o mină de cărbune în curte că ați mâncat numai fasole, că era lumea plină de gaze ( bășini), orice prost îți putea explica din 3 linii de aritmetică aproximativă cum energiile ăstea regenerabile NU SUNT FEZABILE.

Futu-vă în gură pe toți ăia care v-ați plâns de asta, iar acuma îi trageți că e gazul scump, că Rusia își bate joc de noi, că nu se poate, că nu știu ce. Haida, produceți-vă propriul gaz ieftin.

Pentru că treaba asta o poate face orice om pentru a-și nu asigura, dar înlesni independența lui energetică, în jumatate de Europa -> un paou , sau o fofează. Dar nu, că nu ești tu prost să plătești curentul așa scump, nu se AMORTIZEAZĂ, mă înțelegi? Da, foarte bine, să sperăm că acuma se amortizează, futu-vă în cur de deștepți ( ne nevoie, really, că vă futeți singuri, haha).

Că ce nu se vede e ce înseamnă curentul ăla, de unde vine energia lui și cine îi stabileștele prețul, adică cine controlează resursele din care se produce curentul ăla. Cum ar veni, că nu prea se vede faptul că prețul de referință al energiei depinde foarte mult de cât de mult vrea să-l subvenționeze Rusia. Că Rusia nu vine ( momentan), frățică, în Europa să fure curent, să fure petrol, să fure gaz. N-are nevoie. Dar nu s-a întrebat nimeni, bine bă, dar cât costă energia dacă ne bazăm doar pe resursele din Europa? Hai, nu așa, că e extrem, dar dacă scoatem din peisaj gazul din Rusia, petrolul din Iran, pe-amândouă odată, care-s alternativele și cât costă? Este energia asta chiar așa ieftină sau o primim ieftin de fapt, iar dacă o primim ieftin, care-i prețul pe care îl plătim? Sigur, în primă fază nu ne costă nimic dacă Ucraina e ocupată de ruși, doamne-ajută, dar pe urmă e totul bine? Cine controlează căldura din caloriferul tău? Ți-o permiți dacă se oprește gazul? Ți se mai par scumpe centralele eoliene, solare și pompa geotermală?

Sincer, sper ca rușii să intre în Ucraina ( nu din vreo aversiune față de țara aia, consider invazia periculoasă până la urmă și pentru România), sper ca europenii să le impună sancțiuni și să plătim un gaz mai scump. Mai scump decât acum, să nu mai aud văicăreli pe temă, să văd direct morți și să citesc în rictusul lor expresia de om care-a avut dreptate când a zis că energia regenerabilă nu e sustenabilă, că e prea scumpă.

Altfel te uiți la un parc solar subvenționat de stat când curentul costă 3 EUR/ kwh, nu 30 de cenți. Parcă merită, parcă se amortizează altfel. Mi-e teamă însă că cu asemenea populație nu le vor impune europenii cine știe ce sancțiuni rușilor, că nu e fezabil, boss. Nu e profitabil și avem probleme mai mari, cum ar fi dependența energetică. E mai profitabil să fim șantajați și să primim subvenție, energie la davá.

Unde suntem acum? Uite un articol in FT, public, care explică frumos cum și de unde vin gazele în Europa și care-s problemele, în afară de o dependență energetică care costă 1 miliard pe zi!