Modelul de salvat planeta cu împăduriri are o problemă

Experiment de gândire.

Mai înainte de toate vreau să zic că cred că toți AVEM nevoie de mai multă pădure. Decât avem acum.

Văd tot felul de campanii de împăduriri, de interzis tăiatul pădurilor, iar în punctul ăsta e OK, pentru că suprafața mondială de pădure, SCADE, nu crește.

Lăsând asta la o parte, mai citesc prin campanii și lumea visează o planetă acoperită de păduri, că pădurile captează CO2, deci așa se oprește încălzirea globală la scară planetară. Doar că nu.

E o mica problemă de principiu, una de albedo. Albedo este rata de reflecție a energiei primite de Pamant înapoi în spațiu.

Momentan , se apreciază că rata asta este pe la 0.31 . 0 înseamnă că Pământul ar absorbi toată energia. 1 ar însemna că o reflectă pe toată. Ca o comparație, Venus e apreciat că are un albedo de 0.88, deci reflectă mult mai multă energie decât Pământul , procentual vorbind ( și în cifre absolute, că e mai aproape de Soare și are o suprafață comparabilă cu a Pământului) .

După cum se vede, la rata asta de albedo, temperatura de echilibru ( e o medie) pe pământ e la 16.5 grade. Ea este influențată și de efectul de seră. Adică mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, ajută la reținerea / captarea energiei primite de la Soare. E o diferență între albedo geometric ( care măsoară strălucirea ( reflecția) corpului atunci când iluminarea e perpendiculară direct din spatele observatorului) și albedo-ul compus, care măsoară energiea emisă de corp sub orice formă de radiații e-m.

Iar la capitolul ăsta Pământul stă prost că are un albedo compus mai mic decât cel geometric ( să-i spunem albedo maxim potențial), adică, Pământul acumulează energie – efectul de seră. Venus spre exemplu are un albedo compus mai mare decât cel nativ geometric, pentru că atmosfera lui e foarte reflectivă dar și pentru că disipă energie din spatele discului vizibil, acumulată peste zi.

Acestea fiind spuse, aveți pe wiki indicii de albedo entru diferite materiale de pe Pământ.

Cel mai mare albedo îl au, desigur zăpada și gheața , de aceea topirea calotelor glaciare reprezintă o problemă suplimentară pentru încălzirea globală. Gândește-te că ești vara la bloc, n-ai aer condiționat și ai un balcon închis cu termopane, te cam fute soarele. Pui niște staniol și e brusc mai bine. Eh, acuma problema e că ni se topește staniolul.

În 2021 , Bill Gates, de fapt o companie finanțată de el, împingea o idee ( e mai demult de fapt) de creștere a albedo-ului prin spray-area de Carbonat de Calciu în nori. Ideea a fost respinsă pe motiv că nu putem calcula efectele poluării cu CaCO3. De fapt acest compus e aproape inofensiv, în concentrații rezonabile , dar pentru că nu știm exact ce și cum, cred că nu s-a aprobat așa ceva și o să fie tabu, o vreme.

Dar ideea nu e rea. De fapt, e mai bună decât ideile de genul hai să împădurim Sahara. Pădurile de conifere au albedo de 0.08 – 0.15. Comparativ cu asfaltul uzat. Pădurile de foioase au albedo de 0.15 – 0.18. Nisipul are un albedo de 0.4, de două ori mai mare decât al oricări păduri.

Prin urmare, Sahara are o suprafata de circa 1.7% relativ la suprafața Pământului care include oceanele, circa 6% din suprafata uscatului. Daca umplem Sahara cu păduri, reducem la o treime albedo-ul pe 1.7% din suprafața Pământului. Înseamnă că albedoul global scade cu aproape 0.5%. e inseamnă asta, sintetic?

Simularea cu Universe Sandbox arată că temperatura de echilibru urcă cu vreo 0,7 grade. Mai multă pădure, mai puțin albedo. Decât dacă nu găsim niște copaci cu frunze de staniol.

Nu vă apucați să tăiați copacii. Solul negru are albedo mai mic decât cel deșertic, cam la fel ca al pădurii și nu captează nimic.

Problema cea mai mare a albedo-ului este de fapt în oceane. Oceanele adânci au un albedo teribil de mic (0.06) și de aici apar probelemele. Deci problema e a oceanelor care se dezgheață. Iar împădurirea nu o să o rezolve, asta spuneam , nu că nu e bine să avem păduri. Ci că avem nevoie de altă soluție, care probbail se reduce tot la mai puține emisii de gaze de seră și , când asta nu va mai fi de ajuns, mă aștep să vedem și alte chestii mai futuriste, cum ar fi creșterea albedo-ului urban -> zgârienori oglindă, popularea oceanelor cu algee de albedo crescut, zăpadă artificială, menținerea unei suprafețe crescute de nori deasupra oceanelor și uscatului, ăsta este de fapt un mecanism de autoreglare planetar, când temperatura crește mai multă apă din oceane se evaporă, iar norii au un albedo mai mare față de oceanele adânci ( în medie 0.5) . Tot e mai mic decât gheața oceanică și zăpada, dar merge.