Baden-Wurttemberg după 4 ani

Că ultima dată am fost aici în 2018, când mă gândeam dacă să ducem copiii la școală în Germania sau in Anglia.

Acuma eram cu treabă mai încolo de Baden-Baden. Cu treabă cu toată familia , mai dai un ochi mai.

Am dormit o noapte în Stuttgart și dimineața am luat-o un pic la picior pe străzi. Interesant e că desi lângă aeroport , am găsit doar un singur hotel care acceptă check-in după ora 23:00. Și ăsta avea check-in electronic, cu un automat de cartele. Filder Post ii zice și nu e cine știe ce , dar dacă vrei să te cazezi noaptea, aia e. Nemții sunt altfel, nu prea țin ei deschis noaptea că ai tu poftă.

Nici măcar nu eram in centrul orașului, ci undeva mai lângă aeroport și era super relax, super cochet, 28 de gradea 10 dimineața, bun de promenadă.

Ieșea lumea sa cumpere ziare. Da, din alea pe hârtie. Îți imaginezi ce oameni sunt pe acolo nu? Un tataie la 80+ intrase în magazinul de unde eu cumpăram niște pungi de cadouri să ia un whisky bun, probabil se îmbălsăma cu el.

My people, eu am fost la bancomat să scot niște euroi, pentru că trebuia *->. Era coadă. De aia trebuia. Că acolo în Germania plătești mai mult cu cârtii decât cu cardul . Nu le merg POS-urile, nu e curent, nu merge internetul , știți voi.

Ați auzit toți despre cum germanii respectă legea, sunt impecabili, plătesc taxele , nu ca românii. Eu când aud “cinstit ca un neamț” , mă gândesc la Iohannis. Iar pe asta am s-o las așa, ne-explicată, că au dat ăștia parcă legea aia cu defăimarea in politică.

Ne-am plimbat un pic prin Rastatt ,care e un oraș perfect ignorabil, dar arată binișor, după părerea mea. Am fost la o terasă din aia unde se plătește doar cu cash că nu merg aparatele, desigur, dar amuzant a fost altceva.

Eram un pic leșinați de foame pe la 2:40 și la terasa aia scria pe net că închide la 3:00 . Pe acolo nu e Munich să vorbească toată lumea engleză. Mai vorbesc, dar na. Ii întreb pe aia într-o germană chinuită dacă ne mai servesc sauninchid. Zic că închid la 3:00.

-Deci nu ne mai serviți?

-Ba da, închidem la 3:00.

-Pai vrem să și mâncăm.

-Da, la 3:00 închidem .

Plan, dau să plec că părea că nu vor să ne servească, dar vine unul și aproape mă ia de mână. Mă întreabă in engleză:

-Nu ai zis că vreți să mâncați?

-Ba da, dar a zis colegul dumneavoastră că la 3 închideți, dar eu nu înțeleg eu germană bine, îmi cer scuze.

-La 3 închidem, dar vă servim.

Bine, mă. Am luat loc, la 2:50 am făcut comanda, la 3:05 a venit mâncarea, la 3:30 am plecat de acolo. La ăștia ora de închidere se calculează altfel. In UK la ora aia te dau afară.

Le-am lăsat bacșiș, le-au dat bomboane la copii. Revin.

După ce am rezolvat trebile a doua zi am luat-o înapoi și am descălecat de prânz / mic dejun ( era 12:00 plm) in Baden Baden. Eu acolo o terasa de fițe in centru Mamma Lina. Nu o recomand pentru mâncare , doar pentru vedere.

Niște servitori scorțoși s-au întâlnit cu niște țărani. Mă rog, eu așa mă recomand. Ne tratau un pic cam de sus, probabil aveau impresia că am nimerit in locul greșit – na, Baden-Baden e oraș de milionari, iar locanța în centru, lumea venea cu rezervări astea. După ce i-am lăsat bacșiș cinstit era omu direct “fratele meleu, ce zi minunată, etc”.

Dacă ar găti și bucătării la fel de protocolar cum servesc ei ar fi la nivelul la care se prezintă, dar nu e cazul.