Fiul ploii. Încălzire globală

Trebuie să cumpăr o statie meteo, că nu mai merge așa. Sau poate două.

Când am aterizat in România erau 30 de grade pe final de Mai. Tata îmi spunea că a fost secetă până atunci – primăvară secetoasă, că ultimele. Pornisem irigațiile de la Paște și a fost o diferență vizibilă.

Și cum am aterizat a început o ploaie ca aia din balada “Monastirea Argeșului”. Și aia a fost.

Ai mei se vaitau că a fost secetă și anul ăsta dar nu prea. Au fost zile calde, dar au fost și ploi. A fost un an foarte bun, iar clima a fost ameliorată de rachetele antigrindină trase din comuna vecină pentru protecția viilor de grindină. Rachete care au înmuiat ocazional și ploile, că niciun cod portocaliu sau roșu nu a fost roșu în sat. Și dacă nu a plouat într-o zi suta aia de litri pe mp, a plouat in alte două câte 30-40-50.

Venirăm din vacanță de pe lumea cealaltă, ieri ( 20 August ) erau în București la soare 40 dar suportabil ( uscat). Acasă au fost 36, mai puțin suportabil că a fost umed, plouase grav zilele trecute. Azi plouă iar.

Per total observ un trend pe care vreau să îl verific cu măsurări mai exacte. La mine aici plouă destul, dar sezonalitatea se schimbă.

Primăverile sunt secretoase și au mai multe cicluri de îngheț dezgheț. Asta afectează uniii pomi, în unele primăveri. Anul ăsta gutuii, cireșii și vișinii. Au fost prune , sunt mere, sunt pere.

Altfel, România raportează 400,000 hectare calamitate de secetă, în 34 de județe. Cele mai afectate culturi au fost grâul și tritricalele. Astea din urmă sunt o cereală cu folosință mai degrabă tehnică, furajeră, hibrid de grâu cu secară, dar care dă producție mai mare și mai puțin mineralizată. În ultimii ani se folosesc tritricale în panificație, că toată lumea vrea pâine integrală din făină de secară , problema fiind că secara dă o producție sub cea de grâu. Planta asta are o particularitate, în general nu are nevoie de apă cu excepția perioadelor de creștere intensivă – în principiu primăvara. În România primăverile au devenit secetoase. Nici iernile nu mai sunt la fel, nu mai au umiditate remanentă sub zăpadă, că nu prea mai e zăpadă.

Prin urmare nu știu cât de bună idee e să mai cultivi păioase, mai ales tritricale, neirigat în România.

Ai mei au făcut recoltă bună, dar nu suntem într-o zonă calamitată, doar cu ceva schimbări climatice.

Însă tata a pus anul ăsta orzoaică. Nu orzoaică de bere, ci una furajeră, că nu bem și și-așa avem destulă băutură.

Asta se însămânțează primăvara devreme și prinde perioada de creștere, mai târziu un pic, când se termină perioada de iarnă-primăvară secetoasă. Cred că o să meargă mai bine, în timp.

Porumbul a fost afectat de o perioadă de secetă la început de iulie, în zona mea. Cel care a fost însămânțat mai devreme a suferit un pic, dar avea deja drugi și ceva rezerve de apă .

Din 2018 fac experimente cu culturi și sămânță în principal de la KWS.

Cel mai bun soi pe care l-am cumpărat de la ei a fost  KWS MIKADO, FAO 550. Plantele au crescut la 3 metri, au fructificat toate câte 2 știuleți de 18-20 rânduri de boabe, iar bobul a fost smălțuit, asemănător ”porumbului românesc”. Mălai superb, coceni pentru vite destui, atunci creșteau ai mei vite.

Din păcate nu l-am mai găsit pe ăsta din acel an. Am mai încercat cu KONFITES, FAO-460 , a fost bun, dar nu la fel de bun, producția a fost excelentă pentru 2021, un an secetos, în condiții de suplimentare cu azot și erbicidare. Cam cei mai buni porumbi de pe deal, ai alor mei.

Anul ăsta, le-am cumpărat alor mei alt hibrid now tot de la ăștia, DURANGO FAO-450. Și n-am nimerit-o. OK, au iarăși cam cei mai buni porumbi de pe deal, tot doi știuleși pe fiecare plantă, dar nu e ce trebuie. Hibridul e semitimpuriu și se coace devreme, relativ la potențialul anului ăstuia.

Pe domeniu irigat se comportă mai bine, a pus tata un rând experimental, sunt mai vezi și știuleții un pic mai mari, dar nu au potențial suficient. Potențialul e doar ceva mai bun decat cel al FUNDULEA 376 – un soi rezistent la secetă și pe care te poți baza în condiții climă precare, dar care nu valorifică bine inputul de azot ( îngrășminte ).

Fără concluzie, momentan.

4 Replies to “Fiul ploii. Încălzire globală”

  1. Wow, ce ciorchini plini de struguri, pe Valcea nu sunt ciori si grauri sa-ti atace boabele de struguri??? Sau daca sunt cu ce ii alungi ca la mine la curte deja vad cum ajung spre 50% la vie, pe bolta, din cauza ca vin sobolanii aia inaripati si ciugulesc la ele… 🙁

  2. Boss pe Moldova in zonă unde tot timpul e verde, anul ăsta nu ca era uscătură, era o mare pată maro de pământ. Vegetație zero de zici că a ars zona cineva. Ai fost tu mai norocos, alții incep sa vândă animalele cat mai au valoare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.