14.Bali: Bani și plăți

M-am dus acolo cam cu mâna în cur. Adică am scos niște euro de la bangomat, direct de pe cardul de ING. Simplu și zic, gata, m-am asigurat. Știam eu că Indonezia nu e în Uniunea Europeană, dar nu e, boss, euroii trebuie să meargă peste tot, păi nu?

Ca să fiu sigur, am mai scos și vreo 400 de dolari din Qatar, să am de traseu, că dolarul e baza.

Oricum, gândul cel mai important a fost că o să plătesc cu cardul, dar al doilea gând a fost că dacă nu merge le iau ochii cu valuta.

Practic, cu Euro, dolari, lire ce vrei tu, poți să faci 2 lucruri. Primul e să le schimbi la o casă de schimb la un curs dezavantajos, cel de-al doilea e să te ștergi cu ei la cur că nu îi primește nimeni. Bine, poți să dai 5 euro bacșiș la menajeră pentru un menaj a trois și n-o să zică nu. Dar ca să cumperi nu.

Oriunde, hotel, magazin, dugheana, taxi, ghid, orice servicii si produse se vând în IDR ( Rupii Indoneziene). Se numără în zeci de mii și sute de mii, cam ca leii în perioada tranziției. Practic, rar de tot am văzut alte bancnote decât cele de 50,000 și 100,000. 100K rupii = 6.7 EUR. Pe listele de preturi vezi pretul scris direct în mii de rupii. Adică dacă vezi că un obiect are pretul 234 – e vorba de 234,000.

Bun și-atunci mai rămâne de răspuns la întrebarea ”Cum te faci rupii?”. Plătești cu cardul și îți iei o muie din aia călduță la cursul de schimb de la majoritatea băncilor, mai puțin Revolut, din ce am încercat eu. Plus, în unele locanțe îți cer +2.5% sau 3% comision de plată cu cardul. Dacă plătești cash, trebuie să vezi de unde scoți cașoleții. De la ATM cu cardul tău european care te fute cu cursul de schimb și eventual și cu comisioane.

În principiu, Revolut ar fi cel mai bun la schema asta. Au curs bun și la plată , și la scos bani fizici.

La ATM a mers de fiecare data. La POS-uri de la magazine, hoteluri, inclusiv instituții de stat, muzeu, parc național, s-a MAI întâmplat să nu funcționeze plata, scrie pe POS ”please call your bank” – muie. Nici revolutul meu METAL, nici al soției premium.

Nu-i problemă, zic, păi nu am eu la mine încă 2 carduri ING și plătesc cu ălea? Unde nu a mers Revolut, nu au mers nici ălea. Deci muie carduri românești și lituanian. Când am scos din buzunar, cardul de Metro, s-au speriat și cu ăla a mers. M-a futut banca, mai ceva decât fute un popă catolic copiii cu comisioane, 2.75% la orice plată cu cardul , ÎN AFARĂ de ăia 2.5 – 3% cât îți adaugă localnicii direct pe notă la restaurante, plus curs de schimb defect.

Japcă pe față, noroc că prețurile sunt mici față de ălea din UK ȘI CU JAPCA ASTA.

Rămâne să rețineți că fie cardurile românești sunt de mâna a doua așa, fie a fost o problema de VISA vs. MASTERCARD, întrucât cardurile de UK încercate erau mastercard. Alea ING și revolutul, VISA.