Eastern European Comic Con

Am văzut mai multe echipe de creatori media pe-aici care se pregătesc să scrie cât de mișto a fost and shit.

Hai, să dau eu directa mai înainte, că scriu in timp ce mă plimb.

E sold out de o săptămână. Bănuiesc că asta înseamnă că  e de succes.

Prin ochii mei lucrurile nu se văd la fel că printr-ale copilului.

Eu văd multă lume care umblă ca muștele fără cap, cum fac și eu, păzind 3 copii, care se pierd de mine mai repede decât un joint într-un grup de jamaicani. Și pentru mine comiconul in sine, e cam ca in poza asta de mai sus și cam ca în clipul de mai jos.

Copiii ( tinerii ) însă, privesc astea cu alți ochi și nici nu am ieșit bine de acolo și fie-mea mă întreba dacă mai venim și la anul.

Că ce le place lor? Că sunt intre ei costumați in te miri ce personaj. Și se recunosc , și se apreciază, fie că personaje fie ca oameni ( canale media ) de pe tiktok, cel mai des, sau alte asemenea.

Se invită unii pe alții să facă poze și se bucură, iar pe tema asta sunt două aspecte.

-Nu am regăsit pe tema asta vreun vedetism snob asociat cu popularitatea media. Bine, eu nu îi cunosc pe niciunii dar ei se cunosc între ei.

– Generația 10-15 ani sunt făcuți dintr-un material mai bun decât generația mea , doamne-ajută. Toți pe care i-am văzut acolo și cu care au interacționat careva din grupul de copii pe care îl păstoream eu au un bun simț debordant. Posibil să fie “de vină” nișa asta, dar altfel am așa un sentiment că lipsește cocalareala . Sentiment straniu în ultimii ani.

Am tras mai multe poze , unele chiar mișto , dar nu pot să le pun, că apare copilul meu in ele.

Un lucru important – foarte multe personaje sunt din Genshin Impact, un joc online chinezesc foarte popular.

Vreau să spun doar ce mi se pare cam sărăcie, obiectiv vorbind.

Ce găsești acolo , comercial vorbind, sunt reclame la Avatar ( filmul) la HBO Max, cateva standuri de calculatoare de jocuri, unul de la Samsung, unul de la Ubisoft – recrutează testeri, mai multe de ace brice și carice ( suveniruri ) , standuri de cărți ( Cărturărești și câteva edituri, am văzut Nemira cu colecția lor Nautilus ) și cam atât.

Când eram prin liceu și prin facultate mergeam la CERF și vedeam acolo producători de jocuri de reviste de jocuri și de tehnologie de jocuri prezenți. Erau mai serios reprezentați decât atât.

Acum farmecul vine din partea participanților plătitori de bilet. O să mai merg și la alte comicoane să văd cum e.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.