Mă sună meșterul ca să îmi spună că nu găsește prinderile de la caloriferul vertical ca să nu știu ce, că oricum nu le-a montat, dar i-am spus unde sunt.
Dacă tot suntem la capitolul ăsta îi spun că e o ușă în camera tehnică și cât îmi ia să o pună la baia de sus, e din aia glisantă, se montează ușor pe mecanism. Nu știe, că e complicat, că mai întâi să o monteze și dup-aia .
-Bine, boss. Monteaz-o și îmi spui după aia, dacă așa merge.
-Dacă am timp.
-Dacă ai timp.
După două săptămâni ajung in Ucheia, ușa la locul ei în camera tehnică încă ambalată. OK, nu aveam poftă, dar și eu tot ca meșterul , mă tot întreabă soția când punem ușa aia. Din martie. Hai s-o punem , atunci.
Nu de alta, dar ușa existentă era chiar un gunoi, dacă trăgeai o bășină in baie se dezintegra toată. Și așa se ducea dracu, zburau, stinghiile din ea. Nu știu de ce dracu’ au pus ăia de dinainte așa ușă la baie. De săraci, nu, o fi fost la modă. Ba cred că tot prima variantă.
Cea nouă era un pic mai înaltă, că n-am găsit nici cu dat dracului pe mărimea asta. Zic, o tai! Mă pun pe ea, când iau șoricelul, văd că nu merge, că n-am cu ce tăia. Că așa se face treabă, sâmbătă seara te uiți la ce ai nevoie și vira la magazinul de unelte să îmi cumpăr ferăstrău circular.
De tăiat am taiat-o eu ,dar prinauntru e gol și doar fundul are o stinghie “plină”.
Deci trebuie să o tai și să o unesc la loc. Aha. Lux . De reparat, am reparat-o eu, ca-s prieten cu nenea ăla care făcea uși; Brâncuși, cred că-l chema.
Noroc că m-a prins noaptea că așa e cu artiștii. Doar ziua sunt triști, că e de muncă. Noaptea pauză și băutură, că doar suntem în UK. Bine, ceai.
Dar a doua zi, s-a terminat, in Sfânta Duminică. Că deh, doar meșterul e liber in weekend. Nu știu, dacă face și el tot că mine, in weekend muncește la el acasă, sau chiar nu are treabă.
M-am întrebat omul în săptămâna următoare.
-Auzi? Era o ușă.
-Era, da.
-Aaaa, păi că o puneam eu, că o planificasem.
-Sorry, boss, și eu o planificasem din martie. Știi cum e, zici că “acum o pun” , ai trecere 6 luni, ca bărbat la casa femeii, dar pe urmă nu mai… Ghinionul amândurora.
