În cel mai rău caz nu-ți convine nu intri. Sau…
Mai în glumă, mai în serios, eu cred că ăia de la Auchan or să observe că meseria de casier are valoare. Că ei doar cred că aia e o treabă de roboți și că românii se descurcă, așa în general să-și scaneze produsele și să cumpere.
Coaie, eu mă consider oarecum educat – asta nu înseamnă că și sunt, dar așa mă consider eu, ca orice român verde – și am mai văzut din ăstea cu scanat automat. Cele mai multe implementări sunt mai puțin intuitive și ca ITst mă văd în poziția de a da palme aparatului, cum făcea tata cu televizorul prin anii ’80-90, că nu știu cum să o scot la capăt.
Asta o dată. Sigur, poți să ai case automate , dar dacă costul de a-i ajuta pe proști să-și scaneze produsele e prea mare, heh, nu se știe. În teorie ar trebui să se educe, în practică mai vedem noi unde duce educația poporului român.
Poporului român îi plac portițele în sistem și bugurile care pot fi exploatate și ăstea.
Știi cum se numește acuma dacă treci pe la casă ascunzând un produs pentru ca să nu îl plătești ? Se numește furt.
Dacă nu îl scanezi se numește neatenție, eroare materială.
Cum zice americanul – let that sink in.
La fel sila Kaufland. La Kaufland e si mai misto ca ai scan direct in app de pe telefon, nu trebuie sa mai scoti din traista sau carutz decat “la control”.
Poate scanezi produsul, dar iei 12 sticle si pui decat 8, ca n-ai observat bine cate are baxul.
Portile alea de se deschid dupa ce iti verifica codul de bare de pe bon, nu-ti cauta si-n sacosa sa vada ca ai luat 7 kg de mere in loc de 2 pe bon. Sau chiar daca nu e pe bon.
Pe unii ii mai prind aia de stau pe acolo “sa invete prostii” la aparate, dar nici aia nu stau non stop.
hai sa fim serioși.. înlocuind prostul care scanează nu înseamnă decat +profit la multifuncțională.. asta nu e digitalizare
no ideea când ai întrat ultima oară într-un Decathlon. Acolo au lipit RFID-uri pe etichete și gata. bagi tot ce aveai în coș într-o cutie iar cine e butoanele casei doar confirma vizual Itemele și te întreabă cum achiți. De scanat nu mai scanează nimeni: au ales ca RFID-urile sa nu mai fie doar antifurt, acum scad și gestiunea.. 🥱
Nimeni nu face digitalizare și automatizări de dragul cifrelor care se mișcă singure pe ecran și al roboților. Trebuie să ofere un avantaj economic, trebuie să se traducă în profit.
Nu merge cu RFID-uri în orice fel de magazin cu orice fel de produse.
Sunt soluții, dar de alt fel.
Zici tu neatentie, dar legal e tot furt. :)))
Asa si la clasele clasice nu te verifica si in pantofi. Vai dar cum am uitat asta sub jacheta. Vai dar am pus deja in sacosa si am uitat sa pun pe banda. Ia uite cum am bagat in buzunar.
Mai au si greutatea totala calculata, gen iti cantareste ce scanezi si daca nu se potriveste cu ce e pe cantar nu iti da bonul.
Sigur, poti sa nu scanezi si sa tii in mana un produs doua, dar asa puteai si inainte sa pleci cu ele ascunse.
Vazusem in kaufland cred oameni care cantaresc fructe in punga, iau eticheta, mai baga 2-3 fructe si dupa o lipesc. :)))
Nu mai stiu cum au corectat, cred ca inca un cantar pe banda de scanat sau ceva.
Nu, nu e. Citește legea.
Îți pot arăta rezonabil cum este foarte ușor posibil să fiu neatent și să nu scanez lucruri – mi s-a întâmplat, nu vorbesc din cărți – dacă îți pui bază în mine să fac eu asta. Furtul înseamnă altceva.
Desigur cineva ar putea disimula sustragerea intenționată de la plată în neatenție – dar ia și probează.
Infracțiunea înseamnă intenție.
Asta înseamnă furt.
Pai da de ce? De ce nu e furt sa uit sa scanez produse, dar e furt sa printez 2 etichete si sa o lipesc pe cea gresita?
Eu te-am rugat sa citesti legea dar nu te pot obliga, CSF.
Hai sa incerc sa te ajut. La litera, spune asa:
Scopul e important. Nu poti sa acuzi de furt pe cineva care a luat bun, chit ca fara consimtamantul celui in posesia caruia se afla, daca nu este vorba de scopul de a si-l insusi pe nedrept.
Furtul se trateaza ca un proces de intentie, iar sarcina probei este a celui care acuza.
Ma prinzi cu bunul in cos.
Da, am stabilit de comun acord (iar acordul comun e discutabil , ca pe de o parte tu stabilesti asta cand deschizi magazinul si eu, daca sunt de acord, cumpar, daca nu nu, pe de alta, daca esti singurul magazin din zona s-ar putea sa nu am de ales), ca e sarcina MEA sa imi scanez SINGUR produsele si sa le platesc.
OK, fac asta.
Pun obiecte in cos, CU INTENTIA de a le plati , iar tu ai un magazin si vrei sa le vinzi, nu le cumpar cu japca.
Ajung la casa si uit sa platesc unul.
Se poate intampla sa uit, sa nu mearga scanerul bine, sa ceva ?
Eu zic ca se prea poate si e rezonabil – PENTRU CA MI S-A INTAMPLAT.
Tu vii si spui, vai , ai furat.
Iar eu spun ca nu, ca intentionez sa platesc , dar e o eroare MATERIALA.
Furtul inseamna sa intreprind ceva CU INTENTIA DE a evita plata, ca vorbim de ascuns produsele, sau de alte actiuni.
In practica e destul de greu de acuzat si oameni care au fost gasiti dincolo de casele cu oameni cu produse in buzunar. L-am bagat din greseala – IL PLATESC ACUM, VA MULȚUMESC PENTRU VIGILENȚĂ.
Daca printezi doua etichete si o lipești pe cea greșita se pune întrebarea de ce ai printat doua etichete si ai lipit-o pe cea gresita , PENTRU CA CERE EFORT sa faci asta.
Da, aia care fac asta pot folosi scuza asta si presupun ca la sume mici si actiuni care nu se repeta e probabil sa primeasca beneficiul indoielii de la un judecator, cata vreme nu refuza plata LA CONSTATAREA neregulii.
Dar de drept , sa intreprinzi ceva in scopul de a lua ceva necuvenit e furt, sa uiti si sa gresesti nu e furt, ci o eroare.
Daca iei 2 sticle de vin, si scanezi una, dar lasi la cantitate 1 si nu 2, intentia de a plati e evidenta. Dar e furt sau greseala cu nu ai pus cantitatea corect? ( sau nu ai scanat individual fiecare articol, chit ca sa zicem iei 2 sticle de vin identice)
E ceea ce se numește ceva intre tine și Dumnezeul tău.
Câtă vreme nu se poate dovedi că te eschivezi de la plată, nu putem discuta de furt. Sarcina probei e la cel ce acuză.