„Polițiști înțelegători”

Îmi pare rău că n-am descărcat înregistrarea, dar m-am gândit abia pe urmă că o să fie interesantă. Pe mine mă mai oprește poliția cu rabla. Verifică acte , mă întreabă dacă am băut, dacă am trusă medicală, triunghiuri și stingător valabile, din ăstea de rutină. OK.

Uneori mă opresc de vreo vină, reală sau inventată. OK.

La început de an, după sărbători,  goneam către aeroport pe nocturnă, pe o vreme cu un pic de burniță și un pic de ceață, dar peste temperatura de îngheț. Am scris goneam ca să subliniez viteza, cum ar veni.

Eram pe centura Bucureștiului, bucata de 2-3 benzi pe sens dintre austostrada A1 și A3.  Și mergeam și eu cu cât se merge, mai încet ca alții , că eram cu familia , dar poate uneori mai repede decât cifrele de pe semnele rutiere.  Zic poate,  că n-am de ce să mă incriminez aiurea, nu eram cu ochii pe ceas decât relativ la limita permisului, fiind aproape pustiu.

La un moment dat urc pe un pod/pasaj, văzusem înainte ceva semn de limitare de viteză și acționasem în consecință, anume crescusem viteza posibil peste ce credeam eu că e viteza limită. Că erau 3 benzi, mai nimeni pe drum.  La final de pasaj / iese o mașină de pe o bretea care dă în finalul podului, am remarcat-o că nu erau altele. Eu tot așa, pe viteză un pic spre mai mare, văd că se aprind girofare, încetinesc, îmi fac din faruri, trag pe dreapta, că tocmai era o alveola cu un TIR oprit și mă bag și eu în spatele lui, că nu-s sălbatic să mă alerg cu poliția.  La etatea mea, nu se mai cade.

Vine un domn polițist și îmi cere actele, iar eu i le dau, că n-am grețuri. 

-Dom’ne, de ce mergeați așa de repede, nu ați văzut limitarea de viteză?

-Ba, am văzut limitarea de viteză la 40, mergeam repede?

-Era limită de 30. Vă iau permisul, să știți.

-Mergeam așa de repede? Cât aveam ?

– 89 de km la oră.

Zic că nu cred că mergeam așa de repede și NU CRED că mergeam așa de repede.  Sigur aveam mai mult de 30, că eu aveam impresia că limitarea e de 40, deși ȘI ACEEA e stupidă în context, dar nici o șansă să fi avut viteza aia. Mai mult în jur de 70. Mi-a zis soția pe urmă că nu contează, că oricum aveam mai mult decât dublul permis. Dar eu știu că contează, că dacă n-ai habar cu cât merg nu prea e OK să nimic. Maxim un ”domnu’ vă rog să mergeți mai încet” ( nu conteaza mai încet decât ce)  , pe care îl apreciez și îl respect. Dar nu.

-Vă iau permisul, să știți.

Plm, n-am mai văzut eu din ăstea?  Ridic din umeri.  Să-l ia, că în UK nu-mi trebuie plasticul , oricum știm cum funcționează astea. Până mă întorc…

În fine, mă întreabă unde merg, îi spun că la aeroport.

Îmi zice că  îl trimite la ambasadă. Am mai auzit eu asta, da, pariez că peste 2-3 luni e tot la județeană. Nici nu mă mai duc după el, trimit un avocat , cu grefa de la instanță.  Că normal că făceam contestație că-mi mirosea a faptul că n-aveau ei radarul pornit și habar nu aveau cu ce viteză mergeam, presupun că au observat că mai repde decât limita pe pod ( revin și la asta).

Dar nu mă cert cu omul legii, îl întreb dacă îl poate opri, ca să nu ne mai păcălim aiurea cu trimisul la ambasadă. Îmi spune că nu se poate că așa e procedura. Eu știu că se poate, dar nici pentru asta nu mă cert cu poliția, facă cum știu ei și eu cum știu eu.

Îmi atrage atenția că ”să știți că e și amenda mare, că e de permis”.

-Asta e, dacă atâta e, ce să fac eu.

Nu mi-a cerut explicit șpagă, era și dificil cu atâția martori în mașină, nu pot să jur pe roșu că aia urmărea, dar instinctul meu de fată mare, coroborat cu repetarea costurilor și situației în care m-ar fi pus, mă fac să cred asta. De aia îmi pare rău că nu mai am înregistrarea, dar eu am lăsat mașina atunci, și până am luat-o a mai mers pe la un service, etc. 

Oricum, am stabilit deja că nu dau șpăgi la poliție, mă descurc eu cumva altfel, așa că i-am spus omului că asta e.

Presupun că și-a imaginat că dacă plec din țară o perioadă foarte lungă mai mult se chinuie degeaba și nu a fost motivat să scrie  un proces verbal , așa că mi-a zis că :

-Să nu ziceți că nu sunt înțelegător, de această dată vă dau un avertisment verbal.

-Mulțumesc și la revedere.

Soția a zis că sunt eu rău, că nu apreciez, că omul a fost OK că putea să-mi dea amendă. Eu am crezut tot timpul că a fost o hahaleră, că așa sunt eu, un oltean nerecunoscător.

Până când m-am întors și am refăcut traseul.

Ăsta e podul.

Codul rutier zice asa.

Art.66 din Regulament aplicare OUG 195/2002 Indicatoarele Semnalizarea rutieră:

(6) Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului Ieşire din localitate, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Cum ar veni că dacă mi-ar fi măsurat viteza, limita enunțată de dumnealor era învalidă deoarece dumnealor ( erau pe cameră gagiii, nu așa) au apărut pe stradă la intersecție și ar fi putut măsura viteza mea doar după ieșirea din intersecție.

Ocazie cu care aș mai fi câștigat un proces cu poliția și cu care mi-am dovedit mie, că am dreptate și ăia care m-au oprit au fost măgari și foarte probabil dibuiau ceva șpagă după sărbători dar n-a fost să fie, nicidecum ”de treabă”. Mă rog, soția o ține pe  a ei, eu am doar încă o ocazie la activ când plătim poliția degeaba, că ăștia vor doar să folosească legea în folosul lor, nu să aplice legea nu să nimic.

Și repet, limita aia de 30km/h  pe o stradă cu 2 benzi pe sens e un alt gunoi separat și am reclamat-o la administrația străzilor, dar probabil nu se va întâmpla nimic cu privire la asta.