“Undeva in Palilula” a ieșit în 2012. Nu știu ce făceam eu in momentul ăla, sau dacă am auzit de el, dacă am auzit, in mod sigur nu mă interesa să merg să îl văd la cinema, că eram satul de filme românești. Păcat .
Nici nu știu cât de bun o fi fost filmul în contextul de atunci, dar în contextul filmelor de acum, băi nene…
E marcat drept dramă-comedie și este de fapt o colectie de alegorii și hiperbole care compun ceva asemănător unei piese de teatru.
In general , dacă scriu piesă de teatru parcă și văd lumea strâmbându-se .
Personal m-am simțit afectat cumva de film. Unele glume sunt oltenești sau pe seama oltenilor . Și sunt amuzante prima dată, dar filmul repetă obsesiv unele teme și repetarea are un sens aparte de obicei. Iar a doua oară parcă nu mai e de râs, e mai mult de gândit.
Este un film bun și acum, parcă mai bun pe seceta de acum.
Vinul este unul de la Santodeno și relativ ieftin. Cred că au ăștia de la Sainsbury’s ceva deal cu ăia. Nu găsesc multe bunuri bune ( când zic bun o zic cu titlul de plăcut , consumabil, nu prețios, de valoare, deosebit) la Supermarket în UK , dar ăștia de la Santodeno ( italieni), par să facă toate vinurile OK. Am incercat trei de la ei : Sangiovese, NegroAmaro și ăsta Grillo, l-am cumpărat special că e vară și merge mai bine un vin alb deși nu sunt fan.
Strugurii sunt Pinot Gris. Pe el scrie că e un vin cu un ton fructat ( ceea ce este corect) , că poți distinge arome de piersică, portocală și alte citrice și că are un gust pe care ăștia în UK îl numesc “lively”, cum ar veni viu, dar se traduce mai bine de proaspăt, la vin e gustul ăla un pic înțepător , ca și când nu a terminat de fermentat.
Iar mie nu îmi place să mănânc căcat că nu fac reclamă plătită – atunci v-aș spune orice – drept care , va spun că gustul e puțin fresh și că are aromă de strugure și e un pic un pic acrișor înspre citrice , dar mai mult se laudă, bea soția un vin de familie de italieni de la o cârciumă ( pagina 8) , Arancino Orange White , din struguri Catarratto – ăla e cu note citrice ; bine, ăla e 13.5 lire paharul “mic”, nu 10 lire sticla.
Ghilimelele de la mic sunt pentru că în zilele noastre un pahar de 175ml de vin e considerat mic. Două pahare sunt juma’ de sticlă. Nu știu ce să zic , dar eu am rămas undeva la ideea că un pahar mic de vin ar fi 100ml – poate sunt eu de la țară.
Disclaimer
O să tot fie din astea, că am observat din analitics acum o vreme ( l-am oprit ), că mai citesc tineri p-aici, iar ăștia sunteți mai proști așa, că așa eram și io.
Nu recomand nimănui să consume alcool. Nici cu moderație, nici în alt fel. Singurul mod la care mă pot gândi că unele băuturi alcoolice pot fi net benefice sunt la gătit. La prepararea de sosuri și la marinare, deoarece alcoolul se evaporă prin gătire și rămâi doar cu ce e bun.
Nu fac reclamă și sper să nu ajung vreodată atât de sărac încât să trebuiască să fac bani din a îndemna la consumul de droguri, că dacă n-am de ales, aia e.
Nici nu m-am pocăit și nu cred că alcoolul e dracu’ pe pământ, cei mai mulți dintre noi facem unele lucruri care ne omoară încet și nu sunt eu responsabil de sănătatea voastră, doar că nu mă simt comod să vorbesc despre băutură ca și cum ar fi ceva bun și trăim într-o lume care sponsorizează discursul pro alcool.
O idee dintr-un serial vazut demult( intrebarea era care plante sunt bune si care nocive si raspunsul corect: toate).
Orice aliment/bautura poate fi rau sau bun. Diferenta o face cantitatea ingurgitata.
Deci alcoolul e bun. Cu masura 🙂