Telefoane la școală

În România a fost pe ordinea de zi o problemă cu telefoanele la școală printre aia cu drogurile la școală. Nu numai în România, cred. CRED că e și în UK, dar nu musai în școlile unde învață copiii.

Gen copii, nu mai stați pe telefoane drogați. Măcar când vă drogați faceți altceva mai util.

În România s-a interzis folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor prin lege ( că doar așa poți rezolva orice, dacă se dă lege în parlament sau OUG, altfel NIMENI nu recunoaște niciun reculament sau altă intenție de creare a unei ordini productive că le lezează alte drepturi sacre, în România e democrație, de aia am murit noi la revoluție etc.

Articolul 106 aliniatul 4.

(4) Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicaţii electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfăşurării cursurilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, inclusiv în timpul activităţilor educaţionale care se desfăşoară în afara unităţilor de învăţământ, cu excepţia utilizării acestora în scop educativ sau în spaţiile autorizate explicit de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.

Articolul ăsta e destul de simplu, în ciuda multitudinii de cuvinte. Ai voie să folosești telefonul acolo unde îți este permis de unitatea de învățământ, iar unitatea mai departe ar trebui să includă în regulamentul intern politici clare cu privire la unde se poate utiliza și care sunt sancțiunile de nerespectare.

Problema e că școlile în România ( e ok, și unele din UK) nu au personal suficient, nici oameni suficient de capabili care să se administreze cât de cât eficient. De aia ”nu se știe” cum se aplică regulile, de aia profesorii ”nu știu ce să facă”, nu-i ca și cum nu există soluții. Există, desigur și grade diferite de civilizație de la elev la elev și mai ales de la școală la școală.

La școala unde e unul din copii, nu au voie cu telefoane la școală și gata, că-s prea mici și nu prea au nevoie. Care au telefoane le au în ghiozdan. La școlala unde învață celălalt, au început să aibă nevoie de ”handheld devices” -așa le zic ăștia, să caute pe internet lucruri despre ce învață ei, acolo unde utilizarea unui calculator nu e posibilă – au treburi cu muzică și artă, mai greu cu calculatorul pe pian și ce mai e.
Și le folosesc. Doar atunci.

Sigur că sunt unii care le folosesc și în timpul orelor – și își iau mai întâi un avertisment ,care se notează. La al doilea în aceeași zi își iau detenție. Detenția înseamnă că individul e scos de la programul normal de studiu, cred că pentru a nu-i deranja pe ceilalți și trimis la bibliotecă și stă acolo cu alți deținuți, dacă nu îi place cartea, nu face, e OK, nu moare că pierde niște alte ore dintr-o zi, e important să nu le piardă ăia care ar vrea să învețe ceva și să se mai liniștească în sinea lui, undeva unde nu primește puncte de atenție și apreciere pentru că încalcă regulamentul. La bibliotecă nu-l aplaudă nimeni că e un maverick.

Detenția e mai lungă decât orele normale cu o oră. Motivul e relativ simplu. Majoritatea circulă cu autobuze oferite de școală – ghici ce, nu va putea prinde autobuzul acela, nu va ajunge acasă la timp, părinții lui vor observa, dacă nu cumva vor trebui să-și ia liber de la muncă să-și ducă poama acasă. Și, pentru că reprezintă un deranj și un cost pentru ei, probabil vor vrea să facă ceva pe temă, ca să nu se repete, sau în caz că se repetă – că contestă și provoacă decizia școlii, că pun bâta pe copilul lor ( nu au voie, dar se găsește o bâtă virtuală de asta care vine pe semnalul de WiFi sau pe lipsa lui), că îl mută la altă școală, important e că iau la cunoștință comportamentul, pedeapsa și fac ceva pe temă. Nu trenează sub radar. După un număr de repetări de detenție elevul este oricum exmatriculat.

Regulile sunt destul de stricte – după părerea mea de român – vorba aia, am mai zis, am întrebat copilul de mai multe ori – băi, SIGUR vrei să mergi acolo? Că eu n-aș accepta figuri cu uniformă, cu culoarea la elasticul de păr, lungimea și forma la freză, astea – eu sunt copilul tranziției, libertate și democrație, jos comunismul astea. Copilul a zis că nu, că vrea acolo, ÎN CONDIȚIILE ALEA. Vorba aia, la un caz de ceva mă ofer eu să-l mut, că ăia sunt prea cazarmă pentru gustul meu, nu trebuie să-mi zică de două ori. Dar nu e cazul.

Eh, evident că NU toate școlile sunt așa, că nu toate își permit, că nu au personal competent ( pentru că-s prost plătiți, cam ca în România dealtfel) , că sunt prea multe animale care ajung acolo și nu ai cum să eficientizezi situația. Că motive.

Inițial aș fi tentat să spun – bă, ține de tine ca părinte să îi explici copilului tău cum să se poarte. Dar realitatea arată că funcționează limitat așa că am o altă teorie.

Dacă la școala unde învață copilul tău stau pe tiktoace, videouri și alte ălea , e responsabilitatea TA, trebuie să faci ceva, dar nu e de ajuns să îți educi copilul. Mută-l, sau retrage-l. Simplu. Indiferent de țară. Dacă te afli în România și copiii stau pe telefon în timpul orelor, poți să consideri că e normal și să suporți consecințele pe termen lung ale ineficienței actului de educație în care tu vâri bani, că e gratis, dar nu e gratis , poți să faci petiții sau ce pula mea vrei să faci, sau să îți muți copilul. Sigur, treaba asta poate fi costisitoare, că poate ai nevoie să te muți cu casa dar cam asta e treaba.

Nu, nu trebuie să așteptați soluții legislative, să vină de sus să pula mea. Romulanii s-au învățați să fie amenințați de profesori și directori cu corigență, cu persecuția copiilor, cu ce pula mea nu, abordare care e greșită.

Abordarea corectă e să te duci la director și să-i spui: coițe, dacă mai aud că în timpul orei de matematică copiii stau pe telefoane eu îmi mut putoarea de la voi din școlă și nu ai decât să rămâi tu cu toți operatorii telefonști, bag seama că-i pregătiți pentru un job călduț la cască pe toți.

La răspunsuri gen ”suntem depășiți, n-avem ce face, n-avem legi bune, astea” singura replică acceptabilă e ”EU AM CE FACE, ca părinte, și primul lucru pe care îl fac e să nu vă las copilul , mai întâi îl retrag și pe urmă vedem noi”.

Desigur, pentru asta trebuie să îți pese destul de mult, iar daca le-ar păsa destulora nu am avea problema asta în primul rând, deci unde e problema?