Filme: Napoleon

Dacă îl vezi, merită un pic să-l vezi la cinema cu sonorizare bună. Nu știu dacă merită să îl vezi…

Sunt câteva efecte de luminozitate și contract redus care nu se vor vedea bine acasă decât dacă o să-ți pui ceva TV cu OLED QLED, ceva de genul, mare și sistem de sunet care să dea în tine din toate părțile, surround , Dolby, din ăstea, cum s-ar zice la oraș.

Cred că ți se va părea mai șters pe ecran mic, cu sunet modest.

Soția a plecat de acolo spunându-mi că i-a plăcut. Pentru mine, n-a fost rău, artistic vorbind, dar nici n-am plecat exaltat.

Ridley Scott face o treabă bună evidențiind o parte din personalitatea lui Napoleon, o parte din realizările lui și o parte din viața lui și contextul istorico-politic al vremii. Poate că atâta poate încăpea în 2 ore și 40 minute, poate că așa a vrut el.

Cert este că dacă cunoști ceva mai mult decât foarte vag istoria o să observi indubitabil că lipsesc atât bucăți din personalitatea lui, cât și câteva cheie din momentele istorice, cât și minimizate niște realizări politice și administrative majore pe care le-a inițiat.

Accentul se pune pe faptul că avea frustrări, suferea de mommy issues , că avea o relație tumultoasă cu prima lui soție, că se purta cam ca un autist ( e la modă treaba asta acuma și prinde la public, știu ) și că era lipsit de manierism și încerca să manevreze toată Europa pe deget, dar ceilalți nu-l băgau în zeamă.

Și se prezintă posibil inexact și prea succint relația cu țarul Alexandru .

Nu se prezintă nimic din reformele inițiate în Franța. Codul Napoleonic a inițiat tranziția în mai toată Europa de la feudalism la modernism în administrație și legislație

De asemenea despre exilul consensual pe insula Elba pe care a condus-o cât a fost acolo nu se prezintă mare lucru, deși pentru insula aia cele 300 de zile petrecute de el au reprezentat schimbări masive echivalente unei revoluții – le-a făcut ălora armat, drumuri, le-a dezvoltat minele de fier, le-a reformat sistemul de învățământ . Nu pare mult, un fel de primar, pe o insulă de 12,000 de oameni, dar a făcut toate ăstea în 300 de zile, ăia îl sărbătoresc și azi.

Acuma, ce face foarte bine filmul ăsta sunt câteva lucruri, în afară de sunet și nota generală pentru imagine, menționate mai sus.

Bătălia de la Austerlitz e foarte bine regizată și rămâi, așa cum mă gândesc că e și intenția, din tot filmul, cu impresia că asta e bătălia cea mai importantă, nu aia de la Waterloo, care și aia e regizată interesant, cam plictisitor, dar foarte bun sentimentul lăsat în urmă de luptă de orgoliu , dusă în condiții imposibile, pierdută de dinainte să înceapă.

Marșul prin Rusia este de asemenea bine regizat și, cred eu, bine gândit.

Problema e că-s fragmente și schițe , puse cap la cap și o să-ți displacă, sau o să resimți lipsuri cam pe cât de mult știai dinainte de film despre Napoleon, funcție și de ce așteptări aveai de la film. Dacă erai un american care nu știa nimic – presupun că-i OK.

Joaquin Phoenix își face treaba cinstit și muncit deși presupun că vede toată lumea că joacă un nene bătrân personajul de la 20 de ani până la moarte. Poate că e ceva simbolic, poate vrea să redea maturitatea precoce, poate n-am înțeles ce vrea să spună autorul. Dar se vede și nu pot să-nțeleg ideea.
Iar Vanessa Kirby e așa și așa – gen se vede că joacă un rol mai mic și nu cred că o să ia Oscarul cu ăsta, măcar arată potrivit pentru rol și cam asta e.

Mi-aș fi dorit să-l văd jucat în franceză, dar n-are cine – adică ar fi treaba francezilor s-o facă, iar ei sunt preocupați momentan cu D’Artagnan și muschetarii ( destul de mișto ăsta).