Costul energiei – infrastructura

Tarifele la distribuția de energie electrică cresc și vor mai crește. Este normal.

Nu zic că vreau să creacă, că aplaud, că mă bucur, sau că ar trebui. Zic că e normal , în sensul că de așteptat.

Statul a subvenționat consumatorul direct în proiecte de energie regenerabilă și mai subvenționează. Se vede.

În condițiile ăstea te-ai aștepta la energie gratis. Doar că programele de compensare directă, de folosirea rețelei pe post de buffer, stocator, au un cost, care momentan nu se vede.

Și infrastructura are nevoie de extindere și modernizare, pentru a căpăta capacitate de transfer de sarcini și echilibra excesele.

Iar asta costă.

Rețelele de energie din România , până la consumator, au complexitate redusă, capacitate redusă , redundanță redusă sau inexistentă, capacitate de echilibrare și stocare redusă în raport cu cerințele economiei viitoare neutră de carbon. Zic asta în calitate de obervator al penelor de curent , variației costurilor atunci când există dinamică destabilizantă de la plan și trebuie importată sau exportată energie.

Nu-s un gestionar al vreunei rețele , dar efectele sunt ușor vizibile și pe alocuri rizibile.

De unde mă uit există o soluție, la utilizator. Pushing și mai mare în direcția curentă. Supra-producție, împingerea de curent în rețea, ce dacă e ieftin , va forța operatorii de infrastructură să se adapteze și gura mare pe administrația statului și factorii politici să nu întoarcă repede politica împotriva utilizatorului cu teme gen ”ia nu mai produceți voi așa mult, că nu avem ce face cu curentul vostru” – teme care sunt promovate de către operatorii din rețelele de energie și care deja sunt trâmbițate de ANRE.

De 2 ani George Niculescu mestecă tema asta și dacă nu-l demite cineva, presupun că în cele din urmă își va impune agenda. Ar trebui demis, că treaba lui ar fi mai degrabă să reglementeze progresul și impunerea modernizării și extinderii capacității rețelelor, decât de limitarea sau oprirea progresului – nu vorbeam de PNRR ? Care înseamnă recuperare și reziliență?

Consumatorii își pot instala capacități de stocare, independent, dar asta nu ajută dacă politica este de împiedicare a accesului pe piața / în infrastructura energetică.

Zic asta în ideea în care în unele țări precum US, o parte din infrastructura de energie electrică e democratizată și privații își pun la dispoziție capacități proprii de stocare pentru a fi folosite înspre balansarea rețelei, adică primesc bani să dea la cerere energie din baterie în rețea când e cererea mare și sunt motivați prin prețuri mici, să ia energie din rețea când se află în exces.

Teoria asta cu ”nu mai băgați”, ”n-ai voie”, ”să se limiteze” e una veche, iar proponenții învechiți.

Dar ei insistă.

În punctul ăsta o să vorbesc cu senatorul din zona mea și cu niște domni ingineri de competențe similare, pentru că în ceea ce mă privește domnul Viorel Alicuș promovează o politică PROASTĂ, cu perspectivă de șef de post de transformare și agent de vânzări.

Dumnealui vrea să ne impresioneze cu capacitatea mare solară instalată de prosumatori, zice dumnealui – aproape cât două reactoare de la Cernavodă. Accept aproximația de la 1400 la 1200 MW, dar ce nu spune domnu’ nostru e că reactoarele produc curent toată ziua, prin urmare puterea instalată nu e comparabilă în termeni de energie livrată în sistem. Deloc.

Apoi, dumnealui ignoră niște aspecte.

1. România nu are resurse fosile pentru producerea energiei electrice, pe termen lung. Gaz pentru 10 ani, deja importăm, petrol pe 3, deja importăm la greu și ambele sunt necesare și pentru alte feluri de energie, încălzit case, etc. Cărbune 3 ani și de calitate proastă, deja importăm. O să revin pe temă. INDEPENDENȚA energetică înseamnă să nu mai importăm, nu să nu importăm din Rusia.
2. România are o putere instalată la producători ( nu prosumatori) curentă de undeva la în jur de 800MW solar și până în 3000MW eolian – ambele surse intermitente. Se folosesc constant circa 1000MW din cărbune și 2500MW din hidrocarburi, măsurând pe înțelegerea domnului Alicuș, asta înseamnă circa 5 reactoare de la Cernavodă. Ambele trebuie să dispară din peisaj. Sigur, pot rămâne capacități strategice de producție și folosite din timp în timp pentru rodaj și balansarea sistemului
   

Nu există însă niciun motiv ca într-o zi când e și foto și vânt și apa în blană să fie nevoie de 1000MW pe cărbune și 317 pe petrol. Era un reactor de la Cernavodă oprit, ideal ar mai fi să mai avem încă vreo 3-4 reactoare.

Pe de altă parte, puterea electrică consumată maxim a României în 2023 e cam cu 1MW mai mică decât în 2019. Asta e de bine, dar ho un pic.

E de bine ȘI ( nu numai) datorită capacităților de prosumatori instalate. Ălea ”2 reactoare” de la Cernavodă se văd în cerere. În 2019 România era importator net de energie electrică ( nu de materie primă, de energie). Pe scurt NU AVEAM CAPACITATE NECESARĂ. Și erau probleme și la preț ȘI LA REȚELELE de transport.

Acuma avem capacitate de producție, este și distribuită, dar au rămas problemele la ”rețeaua veche de 60 de ani” – păi futu-i în gură de ANRE , ministere , transelectrice și cine se ocupă de astea – PE CINE PULA MEA AȘTEAPTĂ? Privații ( oameni și afaceri ) și-au rezolvat problema care au putut, cum au putut și au curent să bage și în rețea, iar Alicuș crede că o idee bună ar fi să-i pedepsească și să nu le primească curentul în rețea, că CUM ADICĂ SĂ FACĂ PROFIT?

Nu era o rețea de băieți deștepți care aveau monopol pe profit? Pai ce pula mea facem noi aici.

Până când apar capacități nucleare suficiente, așa ochiometric, nu mă citați la proces pentru inexactități că eu nu lucrez la ANRE să îmi ocup tot timpul cu asta, în România mai e nevoie de minim 2 000 MW (l.e. am scris 2 in loc de 2000) capacitate solară / eoliană instalată la prosumatori . Uitați-vă la vârfurile de consum din rețea din 2019 vs 2013. Nivelarea lor necesită capacități de amortizare.

Și da, este nevoie de baterii – atât la prosumatori, cât și în rețeaua de distribuție, NU DE AMENZI.

De ce nu de amenzi? În episodul de mâine, că am treabă.

Burduja a lansat proiectul de acumulare de energie verde prin pompare în lac de acumulare , de la Tarnița – foarte bun. 1000Mwh capacitate de stocare, nu e clar care va fi puterea instalată pe consum dar orice trece de MW e bun. Sistemul de lacuri de acumulare național oricum e o foarte bună baterie, sărumâna făcută moaște a lu’ Ceaușescu, dar nu e suficient. Mai trebuie.