Au ăștia pe avion jocuri. Și e mișto când călătorești cu familia că poți să faci “lan party”. Ghilimelele sunt că faci lan party de Uno, șah, sau Monopoly, dacă îți plac astea. Mie da.
Și începem timid, eu și un copil , un joc de Uno, că pot juca doar doi – dracu știe de ce , că eu voiam să întind masă mare,dar presupun că așa sunt ăștia , nu vor să te distrezi decât un pic.
Decât un pic între două discursuri de-ale chilotului , că la fiecare întrerupere, se dă dracului conexiunea .
IT-ul pulii mele. Tot din cauza IT-ului stăm la sol și ne jucăm pe ecrane, că nu le merge sistemul de management al bagajelor , așa că presupun că au chemat o echipă de imigranți și durează până primesc ăia vize, până se echipează ca să le care cu mâna.
După o vreme ne băgăm la un șah și când să îi dau papară, pac iar ne întrerupe chilotul că are el, dom’ne, un update. Nu că decolăm, nu, ci că pe ecranul lui îi apare că mai sunt 3 minute, dar când ajunge la 0 se resetează iar la 10 minute, dar el nu știe cât mai durează și stă cu ochii pe contorul ăla. Iar când se plictisește își bagă pula in șahul meu.
Bă, șahul e ca tablele, dai cu zarul , pui banii pe jumate, te superi, dărâmi piesele, nu pun la suflet , dar dacă făceam masă de Monopoly și ne futea meciul în timpul unor negocieri, atât îi era, probabil am fi fost primii teroriști din istorie care au deturnat un avion la sol, fără pretenții să meargă undeva anume, doar ca să îl caroteze pe pilot ca să nu mai deranjeze inutil.
E zbor de vacanță și mi se rupe pula când ajung, dacă nu ajung am asigurare, banii înapoi (hehe, Monopoly baby ) și stăm acasă jucam Uno/ șah și Monopoly cu piese hardware, care nu pot fi întrerupte de piloți , și eventual facem lan party ca lumea, cu laptopurile.
