Când aud termenul ăsta îmi aduc mereu aminte de proiectul meu din Copenhaga , unde m-au chemat unii de la o companie de consultanță să conduc o echipă în gard, că nu voiau s-o conducă ei. Și am făcut atunci cele mai ale dracului cascadorii, nu am intrat în gard, ci ăia care așteptau să dea vina ”pe mine” ( proiectul ăla) că nu-și pot livra ei proiectele lor. Iar eu am făcut cele mai ale dracu cascadorii tehnice, politice, fără o cauză bună, ca orice cascador. Așa că am un bias de identificare.
Altfel, filmul ăsta mi s-a părut atractiv pentru accentul și vocea lui Emily Blunt și pentru că Ryan Gosling e, în general, un tip vag amuzant și, dacă e să mă întrebi pe mine, ăsta e filmul și n-o întind prea mult. Și pentru că nu era altceva mai vizionabil la box office săptămâna trecută.
Comedie ușoară, de vară, dacă îți plac actorii e digerabil, dacă nu, ghinion.
