ING Business. Să dăm vina pe stat la orice

M-a sunat un furnizor că îmi taie serviciile de colocare la un server. Jus, că n-am plătit.
Nu din cauză că e criză, că este, dar credeam că am uitat, mi-am cerut scuze, am zis că plătesc într-o oră, că eram pe drum atunci.

Am ajuns undeva unde să pot face plata, am intrat în contul ING și când să fac plata văd că am mai început-o o dată. Bine, am intrat în cont după ce am așteptat vreo 3-5 minute după SMS, am mai trimis unul, astea. Sunt obișnuit să se întâmple așa când nu sunt în România. Dau vina pe Roaming pe Telekom, pe faptul că sunt o zgârcitanie ponojită și că insist să-mi desfășor afacerile în România. Asta e, băh, late bloomer, a început să-mi placă țara asta după ce am plecat din nea, nu pentru că ce mișto era și nu știam eu, ci pentru că și aia de am ales-o , UK, e tot o românie, dar un pic altfel, m-am lovit de toate colțurile de m-am învinețit și pentru că după cum puteți vedea, direcția în care se mișcă țara aia e diferită de direcția în care se mișcă Romulania, nimic altceva, fără umflat în pene și mâna pe inimă. Așa cu ING-ul .

Văd în sensul de am văzut mesajul plății pe telefon . O fi mers, n-o fi mers… Dacă m-au sunat probabil că n-a mers, n-am mai verificat mai departe, că n-am timp. Am efectuat plata din nou, mi-au trimis SMS cu cod. După câteva minute, normal.

Băgat cod, ”Semnează și Trimite” – părea că a mers. Zic hai să descarc confirmarea plății, ca să le-o trimit domnilor furnizori.

Ia pula na, plata apărea respinsă într-un raport, fără alte alerte, pop-uri, mesaje orice.

Mă rog, în raportul ăla spunea că ultimele 8 plăți au fost respinse – la grămadă, facturi furnizori, salariul soției, mi se părea mie că se poartă mai nu știu cum cu mine, nu înțelegeam de ce, de la bani se destramă familii!

Și ce era mai important, nici taxele la stat luna trecută n-au fost plătite, din același motiv. Probabil că mă va penaliza ANAF-ul.

Pe care i-am și bănuit , în primă fază, că mi-or fi pus vreo poprire pe conturile de firmă, nu că aș fi primit vreo notificare că ceva, de la ei sau de la contabil, dar na, România pitorească – nu știi!

Am sunat la relații cu clienții și, dacă e să zic ceva de bine de ING, este că au răspuns imediat. Imediat ce a eșuat autentificarea cu Maria, roboata lor, dar orișicât.

Zic dom’ne, nu pot face plăți, după ce reușesc autentificarea cu o persoană umană. Oarecum umană.

Că da, că aveți contul restricționat că nu v-ați actualizat datele.

-Păi, da, că am mai încercat online dar nu a mers.

-Păi, puteți încerca acum, din nou, din cont.

-SUPER!

-Dar nu o să meargă, că nu merge ”recomul” ( n.m. jargon pentru API-ul registrului comerțului care permite generarea de certificate constatatoare pentru firmă). Că au schimbat platforma software și de 2 săptămâni nu merge deloc.

-Păi și? Trebuie să merg la un orificiu ING?

-Da, puteți încerca, dar nici de la ei nu o să meargă online și va trebui să obțineți un certificat constatator de la ONRC, trebuie să mergeți la ei personal.

Mă gândesc în mintea mea că oricum nu vreau să merg LA ĂIA, n-am fost până acum, vorbesc cu contabilul sau cu un avocat ceva, dar și dacă aș vrea probabil e coadă ca de cometă la ei, dar îmi răsare un gând:

-Doamnă, dar dacă produc un certificat de pe site-ul Registrului Comerțului, că am cont la ei.

-Păi da, dar dacă nu merge aplicația online?

-Păi și atunci, eu ce fac cu plățile?

-Încercați să mergeți la un oficiu ING.

Morți și răniți…

Nervos nevoie mare , înjurând statul care nu e în stare să-și digitalizeze soluțiile și mai ales pe ministrul digitalizării, nici nu știam cum îl cheamă , a trebuit să caut pe internet, doar ca să știu pe cine înjur, și pe Boloș, că el e cu onereceii, anafii și anafura mă-sii, am intrat pe contul de la registrul comerțului să verific ce merge și nu merge acolo , ca să înjur mai tare.

Bă, și aplicația ălora e făcută birocrat de-a pula, efectiv ți se face scârbă când vezi ce scrie acolo – DAR MERGE! Și atât mă interesează, la nivelul ăsta de sictir pe care l-am dezvoltat. Merge? Mi-am scos certificatul pizdii în câteva minute? Blană, asta înseamnă că nu stau la cozi, nu plătesc servicii în plus la contabili sau avocați, nu am pretenții mai mari – sunt OK cu atât, restul sunt finețuri.

Deci flegmele înapoi la ING.

A doua zi am mers la oficiul din micul târg de provincie, cu certificatul de la ONRC în dinți.

Bă, una la mână, există o diferență între angajații de la suport – care sunt mai agenți constatatori decât poliția în țara asta – răspund repede dar nu au reușit de ultimele 5 ori să-mi rezolve vreo problemă pe care n-am putut-o rezolva eu prin contul lor.

Doamna de la biroul ING, nu-i dau numele doar pentru că n-am discutat cu dumneaei inainte așa ceva, dar cred că merită premiul de angajatul lunii; altceva. Am discutat despre problemele cu aplicația, am refăcut confirmarea datelor de mână, în definitiv am mai avut nevoie de ceva act constitutiv că au survenit ( acum doi ani ) modificări, dar am rezolvat-o și mi-a zis că puteam spune că e urgent și trebuia ca agenta de la suport să-mi deblocheze plățile. Serios? Păi i-am zis că nu pot să fac plăți, că îmi blochează furnizorii serviciile, că nu îmi pot plăti salariații, aveam nevoie de un cuvânt cheie, gen ”urgent” sau ce?

Revenit acasă am încercat să fac plățile urmărind raportul de mai sus, pe care nu pot să-l descarc pentru că eroarea de mai jos.

Și nu pot vedea raportul plăților din Extrase de cont, că nu sunt finalizate cu succes. Și nu pot deschide aplicația de bancă în două taburi separate de net, din motive întemeiate de securitate – CSRF ceva.

Mi-a arătat soția că pot reîncerca plata din meniul raportului de mai sus. Aia n-am văzut vina mea.

Dezamăgirea crește…