Cum e cu sportu’

Înțeleg ca pe aia la  rugby nu trebuie sa ii lăudăm, ca sunt ca și fotbaliștii niște neterminati.

În seara asta auzii ca e meci cu finlandejii pe național,  fix la timp ca sa nu mai merg la film la megamall ci la AFi, ca nu imi place buluceala.

Nu văzui meciu, nici nu îmi mai pasă de ce se întâmplă pe linie de echipă națională de fotbal,  dar înțeleg ca fu cu bulan și babaroase maxime pe final și ca salva unul aparentele în ultimul minut cu un come-back neașteptat.

Deci asta e mișcarea,  trebuie sa aștepți alinierea planetelor și bulanul maxim ca sa te poți califica pe undeva.

Iar dacă îmi spuneți voi mie ca asta e munca și meritul tacticii antrenoricesti,  va spun eu mâine cum a fost filmul, gen mai degrabă cred ca preacuratele nascatoare pe care le pupa nea Puiu au făcut o minune, o lacrima,  ceva.

Hai noapte buna și țineți minte ca dacă va faceți cruce,  nu va îmbătați și nu preacurviti, doamne doamne ar putea sa pună umărul ca “băieții ” sa bată în Feroe.
Și sa va rugați la doamne doamne și sa ii ierte pe jucători dacă ei nu fac asta și sa le limpezească mințile și spiritul în ziua meciului,  ca atâta disciplina draconica de la ei nu poți cere. Exceptând partea cu făcutul cruce, aici cred ca ii pune Iordănescu la punct.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.