…si un hotel

Rămăsese vorba să va spui un pica și despre un hotel. Am sa descriu toata experiența din Sighișoara pe doua bucăți.

• Bucata 1 – Hotelul
• Bucata 2 – Orașul

La care am stat se numeste Hotel Cavaler, cica din 17 iulie, sau ceva, Double Tree by Hilton.
Mai intai de toate, cred ca este cel mai bun hotel din Sighișoara. Dacă știți un altul încă și mai bun, recomandați-mi-l și mie . Cel mai scump sigur este .
Legat de cât de cel mai cel este el, gândiți-vă că nu e cel mai luxos hotel din Munich, Milano, Roma, nici măcar din București, ci din Sighișoara. Setați-vă așteptările corespunzător.
Legat de poziționare, e la strada principală peste drum de Tarnava Mare ( cred – am uitat geografia si mi-e lene sa caut. Prin orasul vechi am vazut ceva referinta la raul Schaas – probabil ceva nume vechi săsesc, nu am auzit de râul ăsta.)
Privelistea e frumușică. Distanța până la cetate e de circa 10 minute pe jos.
Camera.

This slideshow requires JavaScript.

Am avut o matrimonială, iar în ceea ce mă privește, am gasit-o superbă. Atenție, asta nu înseamnă impecabilă. Hotelul se afla într-un proces de renovare / restilizare, ceva, și mai sunt unele probleme, cum ar fi ca în iunie nu funcționa aerul condiționat, dar tot superbă e, ca design.
Este construită tip penthouse, cu zona de zi aflată jos, la nivelul la care se face intrarea. Acolo este și baia, cu cabina de duș de tip ”walk in” și baterie termostatată – big like!
În zona de zi se află și un spațiu de birou, cu masa aferentă, un televizor plat montat pe perete deasupra biroului, nu neaparat confortabil dacă vrei să-l folosești la ceva – că-i un pic cam sus, dar ”dă bine!”.
Accesul la zona de dormit/ matrimoniala se face pe o scară de lemn, iar spațiul este amplasat la mansardă, cu geam către cer. Patul e mare și potrivit pentru orice activități. Fereastra din tavan, dimpreună cu cea de la etajul de sub au rezolvat și problema căldurii, bine, asta după ce s-a oprit ploaia, că până atunci am cam fost nevoit să îndur, altfel ploua în pat :).
Oricum, spațiul e amenajat de așa natură încât te invită la consumarea căsătoriei.
In dulapuri găsești halat de baie și papuci de casă.

Treaba cu SPA-ul .
Fiind de Rusalii, am găsit piscina interioară oarecum ocupată. Oarecum, că tot am găsit un șezlong . Eu am avut inspirația să-i zic nevestei să luam pe lângă costume de baie și papuci de baie la noi. Firește că mai toată lumea folosea papucii aia din cârpă, firește că era umed pe jos și mergeau ca mâțele pe gheață de li se încrucișau picioarele.
Au acolo și baie turcească și sauna uscată, dar nu am apucat să le folosesc.

Micul dejun a fost bun, mai bun decât în majoritatea hotelurilor la care am stat în Romania , în stil bufet, însă veneau și te serveau cu diverse, adică aveau chelneri în sala de mese. Cafeaua de la automat bunicică.

Probabil că este hotelul și tipul de cameră la care să mergi daca ești fară copii.
Sighișoara – orașul.

This slideshow requires JavaScript.

Mhmm. Arată aproape de cum ar trebui să arăte un oraș turistic cinstit, însă sărăcia și faptul că acum e românesc sunt clar zugrăvite pe fața construcțiilor. Nu a tuturor, dar suficient cât să nu poți pleca acasă cu sentimentul că ”ce frumos e”, aproape ca nu arată ca restul României, ce… Arată suficient de interesant cât să te facă să-i acorzi atenție, nu să-l ignori ca pe un oraș de duzină, să zicem Drăgănești, sau Copșa Mică, doar cât să te enervezi și să te deprimi că asta e tot ce se poate prin România.
Celor care ar vrea să strâmbe din nas cum că ăsta e turismul românesc în care nimeni nu investește, nimeni nu… vreau să le atrag atenția că oare câți turiști cu câți bani în buzunar cred ei că trec prin Sighișoara când nu e festivalul ăla pușcat?
Ceea ce vezi nu e rezultatul faptului că românii nu știu să facă turism, ci că ăla e un oraș relativ sărac, iar românii sunt , în general, săraci. Vizibil inclusiv la nivel de infrastructură.
Mergând la pas, aproape că-mi părea rău pentru că localnicii orașului ăsta după primul război mondial au fost nevoiți să aparțină de România. Serios. Stilul , construcțiile foarte vechi dar frumoase în sinea lor ( am văzut unele din secolul al XVI-lea) indică faptul că locuitorii orașului ăstuia au dus-o cândva bine. Judecând după tencuieli si vopseaua crăpată pe giurgiuvelele vechi ale geamurilor îmi dau seama că cândvaul ăla era mai probabil să fi fost înainte ca ei sa fie dați unui neam de opincari și să fie corupți de săracia și nimicnicia românească. Orice reparație ce pare să fie făcută cândva cu nu foarte multe decenii în urma , la unele clădiri, fie nu se potrivește în peisaj , fie e o cârpeală ce sta să se dezintegreze, lucruri ce ilustrează fix mai sus.
Iar ălora care vă împăunați naționalist că ”Ardealul e al nos’” și-ați vrea să-mi futeți una în bot pentru blasfemie am a vă spune că, da, Ardealul e al nostru ( sau al vostru), din nefericire pentru ei. Se vede foarte clar că e al nostru. Iar ălora care se înfoaie că ce ardeleni mândri sunt ei care au case  și civilizatie si pe dracu vreau doar să le aduc aminte că se lauda cu  stra-bunicii, maxim bunicii lor, care au murit și tot ce se mai vede plăcut lor li se datorează. Ăștia de acum au fost mâncați de de tumoarea românismului, mai ceva ca de tumoarea zerg.
Da, mi-a părut rău să văd că nu prea avem ceva frumos și îngrijit de la un cap la altul, nu că am avea de unde, sau că ar trebui să am asteptari.
Și nu, orașul în sine nu e atât de depresiv precum exprim eu lucrurile, doar că nu am cum să scot totul din context și să spun : Hai că merge, mai închid un ochi, mai celălalt , putem minți că e super și că totul va fi bine.

În fine,  am mâncat aici, la Cafe Piața Cetății , foarte bun și nu prea scump, iar vinul casei, ceva de Târnave, foarte bun!

Ăsta este cu adevărat unul din lucrurile pentru care mă bucur meschin și eu că Ardealul e ”al nostru”. Spre deosebire de olteni, ăștia știu, bă, să gătească. Pe unde merg, în medie mănânc mai bine decât la republică.

Observând că erau semnificativ de mulți oameni care vorbeau altceva decât  românește, nici ungurește, deduc că în ciuda părerii mele chestia asta are ceva potențial turistic.

Bine, dacă ești francez sau belgian înțeleg de ce vii aici ”în vizită”, gen până se potolesc dilimacii.Dacă.