Chinezării: Mașina de tuns gazon – partea a doua.

Din Weekend.

Acum un an mi-am luat mașina asta de tuns,  Grunmann SL1P64F, care m-a făcut și mecanic auto. Pula mea, am înc-o dramă la activ la fel ca domnu’ Ion Susai.

Eu zic chinezării, așa,  ea e asamblată în România, din ce știu, de Ruris, și branduită pentru Dedeman. Dar și românii… Așa:

M-a enervat de am  cumpărat una electrica, Bosh, pe care nu am folosit-o niciodată ( nici nu am desigilat-o),  că am reparat-o pe aia între timp și mi-am dat seama ce avea, în afară că am descoperit, cu nevasta, un ritual birmanez de pornire la rece, care include invocarea spiritului lui Otto, zeul german al motoarelor termice; pe benzină.

Avea! Că nu am știut cum să golesc uleiul și l-am golit pe unde îl bagi,  prin răsturnare și a ajuns ceva ulei în cilindru și mi-a futut câteva bujii, 15 lei bucata,   până s-a curățat ăla de funingine.

Scriind faptul că are un schimb de ulei defectuos pe forumul Dedeman, de unde am cumpărat-o,  am atras atenția directoarei serviciului de suport de la Bacău,  care mi-a trimis un mail cu instrucțiunile în care mi-a explicat cum se face schimbul (are un bușon).

Am fost puțin contrariat, ca il gasisem, dar nu prea pare a fi busonul corect, dar i-am mulțumit și am așteptat anul, ca să schimb uleiul.  In paranteză fie spus, am apreciat la momentul ăla faptul că directoarea serviciului de Suport Clienti mi-a dat mie un email cu lamuriri fără să-l fi cerut.  De obraz,  normal că mai cumpăr de la ei, chit ca mașina de tuns îmi scoate peri albi și că tot stimabilei doamne am să-i scriu că ce e menționat în acea carte e un fail, ca si bucata asta de proiect din componența agregatului.

Prevăzător, am lăsat mai întâi nevasta să tundă iarba, că presimțeam că un schimb de ulei nu are cum să fie un lucru bun pentru mașină,  chit că cică trebuie făcut la fiecare 13 ore, sau ceva.

După ce a terminat, am suit rabla de tuns gazon pe 2 butuci și am început să desfac bușonul. Care mergea ca uns cu excepția faptului că după 7 ture de filet s-a terminat spațiul în care puteam să-l scot, în timp ce din șurub mai era.

Eh, de scos l-am scos eu, extragându-l cu un  clește papagal, sau nu știu cum dracu îi spune la unealta aia, adică l-am tras un pic într-o parte.

De ce așa? Pentru că:  ingineri proiectanți plătiți cu găuri de covrig – sau pentru că: costuri. Revin.

Bun, acest impediment fiind rezolvat, uleiul a început să curgă condus de gravitație, evident. Contrar așteptarilor, fusta de tablă nu are și ea o găurice pe care să se scurgă uleiul printr-un loc.

Așa că dă-i cu cutii de vopsele, pahare de plastic și alte vase să te ții pe unde curge uleiul.

Sigur, în carte zice să răstorni mașina să curgă el așa pe-o parte, doar că eu nu vreau să fac asta (că puteam s-o fac), că atunci nu mai am nevoie de bușonul pulii, îl golesc fix pe unde intră. Ia uleiul, neamule! Pe la capacul ăla galbin.

Bun, o dată terminat schimbul de ulei, ia și insurubează  bușonul la loc. Dacă mai poți, dar normal că nu. Că ăia care au făcut mașina, niște genii. în pula mea,  fac chestia asta când motorul nu e montat deasupra fustei metalice care acoperă cuțitul. Desigur că puteam să demontez și eu cuțitul, pe urmă capacul ăla verde, pe urmă montam șurubul, pe urma montam și centram din nou capacul, pe urmă cuțitul, pe urmă mergeam, în pula mea, și mă spânzuram.

Veți spune că așa îmi trebuie  dacă sunt zgârcit. Bă, da, dar una la mână că am plătit cam 890 de lei pe scula asta.  A doua la mână ca nașu meu are un model de Volskwagen, autoturism nu mașina de tuns iarbă, care are aceași problemă cu un șurub dacă vrei să schimbi alternatorul. Made in Germany, da?

Am dormit o noapte și m-am gândit la desfăcut mașina piesă cu piesă și futut în gură inginerii proiectanți la fiecare șurub demontat.

Cum se spune că noaptea  e un sfetnic bun, dimineața am renunțat la mirobolanta soluție de demontat mașina și  am mers direct la sursa problemei, m-am prezentat la tata cu șurubul în brațe să-i mai taie, așa, la vreo două ture de filet și să refacă începutul de filet, că tata are de toate sculele, inclusiv filieră, care mai știți ce e aia. Nu filieră de contrabandă, de ailaltă de mecanici.

Eh, a tăiat tata cu flexul mai mult de 2 ture de filet ( să zicem vreo 4), că nici el nu mai vede prea bine, dar aia e, cu cât mai scurt cu atât mai bine.

La începutul de filet a fost altă problemă. Pasul.  Știți ce e ăla pas, nu? Nu d-ăla de-l faci când calci pe stradă, ci pasul filetului, un fel de diametru al șanțului, sau distanța dintre două ridicături.

Noi, aici pe continent, folosim filete cu pas metric,  au și ele un STAS.  Așa, pe planetă sunt multe standarde și asociații de filetari d-ăștia, mai multe decât centurile la box profesionist. Ia uite ici.

Din ce-am văzut cu lupa și șublerul, filetul ăla pare a fi un Withworth, dar nu-s sigur. Oricum, din pulă filieră pentru ăla, că tata și-a luat sculele din România comunistă nu din America sau UK.

Am făcut frumos începutul de filet cu pas metric, că aia am, aia folosesc și pe urmă am lăsat filetul cum era. A intrat, cu un pic de efort la prima tură, dar am rezolvat problema. Am să le trimit factura pe munca de vreo 3 ore în total, inginerilor proiectanți, cu placere!

Dar nu s-a terminat aici. Când să fac proba , am tras la sfoară și s-a bușit și aia. A scăpat arcul care tensionează sfoara de pornire și o trage înapoi după ce îi dai drumul și nu-și mai revine.

Știu că pare complicat ce spun, dar faceți un efort, că toți ați văzut vreo drujbă, ceva, generator, motor cu pornire la sfoară. Tragi de sfoară, pornește și sfoara se întoarce înapoi, ca să mai tragi de vreo 500 de ori, în caz că nu a pornit din prima. Eh, mecanismul care o întoarce înapoi e un arc ca arcurile de ceas de masă , folosite să conserve energia când îl întorci, dar evident, mai mare și mai rezistent.

Când iese din capătul ăla de prindere trebuie să:

a) desfaci chestia aia piesă cu piesă, să scoți arcul cu atenție să nu-ți sară în ochi, că am zis că e mai puternic și mai mare ca ăla de ceas, să îl intinzi înapoi la loc , să montezi mecanismul pe mașină, sau

b)să cumperi altul la fel, dacă ai de unde.

Am început cu a). Adică tata.   Și a și reușit după vreo oră. Ideea e să începi rularea dinspre exterior către interior,  în sens trigonometric. Scriu asta să-mi aduc aminte data viitoare.

Concluzia. Vrei mașină de tuns iarba pe benzină?

Caută una cu bușon de golire sub capacul mașinii, să ai loc să desfaci șurubul, etc. Una proiectantă de ingineri, nu de repetenți.

Sau  mai bine bagăți pula în morții lui Otto și ia-ți una electrică, chit că vei trăi cu riscul de a tăia cablul electric, pe care va trebui să-l cari după tine prin toată grădina , dar măcar ăla e ieftin și ușor de înlocuit. Dar caută una cu capac metalic, dacă ai pietre prin gazon. Altfel, prima piatră mai acătării va sparge capacul de plastic. Asta e pățită la primul tuns de mai mulți.

Dacă ai grădină mare va trebui să montezi prize din loc în loc, lucru care la mine e WIP.

Send to Kindle

9 Replies to “Chinezării: Mașina de tuns gazon – partea a doua.”

  1. Ori esti foare rabdator, ori iti place sa mesteresti la minunile alea. Daca as fi fost in locul tau, probabil ca o dadeam degeaba oricui ar fi vrut-o, si nu mai cumparam asa ceva. Unde am pir si iarba pe care nu pot sa o tai cu coasa, bag fie o motocoasa (cu fir) fie una elecrica. Am si electrica pentru ca motocoasa o dau unui mecanic cand ii vorba de intretinut (bujii, nu porneste, probleme cu carburatorul, cacaturi de genul asta), adica, mai tot timpul ii pe la el si din hasti in pasti mi-o mai aduce si mie, cum ca ar functiona. In maximum 2 luni i-o dau inapoi cu speranta sa nu mi-o mai aduca, ca aia electrica are deja 3 ani de cand functioneaza fara probleme si taie cam orice.

    1. Coasa manuala iese din discutie.

    bag fie o motocoasa (cu fir)

    Si aia tot motor termic este.
    Dar sa zicem.
    1. E greu de tinut in mana, adica m-as descurca dar eu nu prea tai iarba; nevasta. Si mi-e jena s-o pun sa se chinuie cu aia.
    2. N-are sac, adica trebuie sa strangi dupa tine. Nu prea ma intereseaza. Ar fi buna si o aia, sa dau pe unde-s pietre mai mari, prin fata curtii, pe unde in tari civilizate face primaria.

    fie una elecrica

    Da. Dar.
    3. Ce faci cu firul. Mi-ar trebui asa vreo minim 80 de metri de cablu sa tund si pe la poarta si pe la….
    Cu 30 de metri m-as descurca prin curte, cat de cat. Problema e ca nu-s cel mai atent om de pe planeta. Adica daca am reusit sa tai furtunul de apa cu aia pe benzina, ca mi-a fost lene sa-l dau la o parte, am zis ca “trece peste”, am sa tai cu siguranta si cablul pe care e probabil sa nici nu-l vad uneori si se tine dupa mine. Exista cu acumulator, da’ nu-s asa bogat. Asta o data.
    4. Toate electricele pe care le-am vazut eu sunt de plastic. Eu vreau cu carcasa aia din tabla. E obligatoriu nu e ca poate-poate, ca hai ca stiu eu un plastic rezistent. Nu exista asa ceva. Metal, panca cand le-or face din kevlar sau ceva . Si sa aibe cutit serios nu mizerii d-alea care se fut in prima piatra.
    Din ce stiu, de la termice, asta e ok :Makita PLM5600N, dar costa cam triplu fata de cat am dat eu.

  2. Io am terenul 40/42 – asa ca mi-ar iesi pe diagonala maximum 58 de metri – am ceva cablu de ~ 70 de m si inca nu l-am futut. De cacat la motocoase (termice/electrice) ii randamentul, adica pana o dat un prieten un sfert de gradina cu motocoasa io terminasem o jumatate (adica dublu fata de el) cu coasa. Ce-i drept, n-au sac si daca vrei sa aduni vegetatia iti trebuie musai masina de tuns. Io adun iarba/trifoiul pe langa pomi (compost + umezeala) si aia e, unde am lucerna o adun cu grebla.
    Clar ca-i mult mai usor sa te descurci cu o masina de tuns decat cu orice motocoasa, ma gandeam sa-i iau si io piciului una de unica folosinta (ieftina si pe care sa o poti arunca linistit daca se strica), da’ deocamdata maraie ca vrea sa invete cu coasa (si mai am un indian prin zona caruia ii mai scap un ~ 70 de lei pentru o jumatate de cosit si-i fericit maxim).
    Poate ne spui cum se comporta aia electrica (daca o desigilezi).

  3. Cand o s-o degilez am sa spun. Momentan are un an de cand sta in cutie. Da’ nici nu scap de ea, ca sigur se strica asta vreodata mai iremediabil asa si ma lasa cu pantalonii in vine.

  4. Mentionez ca am trimis un mail la Dedeman, azi dupa ce am scris articolul si am primit deja un raspuns cum ca e posibil ca surubul sa fie mai scurt si sa le dau o adresa de livrare ca sa-mi trimita un surub potrivit. Amuzant, dar tot respectul. Cam asa am vazut si eu ca se face business prin alte parti :D.

  5. Scula chinezeasca proasta a nascut un articol misto.Scrisul e de tine ,lasa mecanica la altii.Apropo, am recitit incercand sa evit cuvintele ce denumesc organul sexual masculin, si e la fel de misto, nu cred ca e nevoie de ele.Stilul i-mi aminteste de romanele lui P Howard,nu stiu cate au fost traduse in romaneste.

  6. Da, eu inteleg perfect ce spui, dar aici la “noi” politica editoriala e foarte relaxata si mai bine profit.
    In plus, practic scrisul ca sa-mi tin dislexia in frau si mai ales sindromul Tourrete – sa nu injur asa cand vorbesc cu lumea, mecanica e ceva ce-mi place la fel de mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.