Scurt: Doua perspective

1 – A minciunosului

Eu sunt un om sincer, atunci cand nu mint. Le-am zis astora azi ca zbor in Romania, ca-n fiecare joi , si – hai, pa, ca ma duc la aeroport, ne auzim maine pe scaip. Eu raman p-aci weekendul asta, da’ n-aveam chef sa le treaca prin cap sa ma futa maine sa vin la birou, ca plec spre Bilund maine si lucrez nomad. Stii cum se spune, merg pe drum si  vine banii. Asa ne-a fost intelegerea, ca vineri e remote, asa facem, nu mai stau eu de detalii.

Bine, nu stiu daca chiar dau aia doi bani relativ la unde plec eu joi dupa masa, sau ca le pasa de ce le spun eu, dar cert e ca ma trezii ca in loc sa fiu in trenul care ma duce la hotel, eram in metroul care ma duce la aeroport.  Asta inseamna, ba, sa fii convingator.

2 – A omului responsabil

Copilul cel mai mic isi intreaba mama:

-Mami, eu merg in Danemarca sa fac bani, sau sa primesc alocatie?

Iau  asta drept rezultatul testului de paternitate.

6 Replies to “Scurt: Doua perspective”

  1. Așa ajunsesem eu prin 2010, ieșeam din birou și mă întorceam din ușă să-mi iau casca. Desigur, la mașină îmi dădeam seama că plec spre casă și mă întorceam să las casca. De câteva ori am ajuns acasă cu bocancii de protecție că nu-mi dădeam seama că îs ăia și nu ciubotele mele “civile”.

  2. Da’ poți să conduci cu bocanci din ăia? Și să nu îți dai seama că e ceva în neregulă?

  3. La vremea aia puteam, că foloseam mașina și prin șantier, eram oarecum obișnuit. Acum mi-aș da seama și fără să mă gândesc deloc, a trecut ceva vreme de când n-am mai purtat ciubote cu bombeu metalic. Deh, bugetar parazit…

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.