Credeam despre mine că nu aș fi un tip matinal, mai degraba din ăla care doarme târziu și se trezește cand nu are încotroș chestie valabilă în București, că ce să faci dimineața la ora 6 prin casă de nebun?
Cât am locuit vara asta la țară ( am cam rupt norma anul ăsta) m-am trezit că bootez involuntar pe la 6 dimineața sau ceva. După care mi-am pus și o alarmă la ora aia ca să fie. Și văd eu ce fac, dacă e cazul să mă bag ‘napoi în modul hibernare sau mă apuc de ceva.
Ca diminețile ăstea, când aveam nevoie să montez un filtru în instalația de apă.
Am mai zis eu câteva lucruri despre automatizarea irigațiilor și ce bine e când nu trebuie să uzi tu.
Și-am zis câte ceva despre controllerul ăsta de la Gardena ( EasyControl) , iar astăzi mai bag una.
E mișto când ai irigații automate, dacă merg. După fix 2 săptămâni primul montat nu mai mergea. După înjurat toți Cristoșii, l-am desfăcut – niciodată înainte – și-am observat că era înfundat cu pietricele și-alte nu-știu-ce-uri. Zic: O fi rămas ceva moloz de când am secționat țeava prin pământ și hai să-i mai dau 2 săptămâni, timp în care s-au înfundat toate 3.
Apoi, am setat unul să irige de 3 ori pe zi ceva la picătură și uite-l :
În 6 zile deja s-a umplut de jeg. Așa arată curat. Și știu de ce. Eu aveam deja un filtru de 7″ în instalația cu apă, pe craca care duce către casă, ca să nu bag nămoale și pietroaie pe conducte și prin robineți. Avea un cartuș de 50 de micrometri, destul de bun. Problema e setup-ul. vasul de expansiune e în casă , pe craca aia, după filtru. Cât casa se alimentează cu apă pietricelele aspirate de pompă din fântână se depun încet-încet în filtrul ăla, iar când alimentez grădina e un proces cu două faze.
Faza 1: Pompa umple vasul de expansiune și pompează și apă spre grădină, pas în care mizeriile sunt ținute tot în filtru și Faza 2, când presiunea ajunge la valoarea nominala ( acum 3 atm ) și pompa se oprește.
În faza 2, vasul de expansiune se golește, livrând apă cu debit mare înspre grădină, lucru care antrenează pietricelele din filtru tot într-acolo.
Nu știam eu de ce dracului nu se umple filtrul ăla cu depuneri. Normal, avea curățare naturală în felul ăsta, iar cât timp am irigat grădina cu furtunul, manual, nici nu a fost o problemă.
Problema a apărut când am pus controllerele ăstea, care au și ele o sită, nu chiar de 50 de microni, dar una standard pentru robineți. Sitele ăstea sunt mici și se înfundă imediat, nu sunt de niciun ajutor dacă nu prefiltrezi înainte.
Sigur, românește, cel mai simplu și fără efort era să le găuresc și să-mi bag picioarele în scopul lor. Că nu-i nicio automatizare, dacă eu trebuie să desfac aparatele ăstea săptămânal.
Dar corect era să mai adaug un filtru în rețea pe craca cu bucata de instalație construită pentru irigații.
Ceea ce am și făcut. Cumpărat filtru de 10 țoli, montat cartuș de 50 de microni, ajustat puțin instalația de țevi de plastic ca să îl includă și pe ăsta și gata.
A durat ceva, circa 45 de minute să fac totul cum trebuie, dar măcar știu ca vreo 6 luni – 1 an nu mai am treabă să curăț site și să intervin în instalație.
Deci, notați-vă acolo la best practices, dacă vreți să vă puneți instalație de irigații cu aspersoare și controllere, e cam musai să faceți o prefiltrare, ca să nu stați de mainenanță regulată la sitele de pe traseu.
Tot cu privire la best practices, eu nu știu exact cât ar trebui să fie mărimea unui filtru în funcție de debitul dorit, aș putea să calculez dar mi-e lene și nu merită efortul pentru că:
[Iar aici sunt niste calcule tehnice]
Filtrul anterior pentru casă era de 7″, luat așa la ochi. Acum mă gândeam să iau tot unul de 7, mă îndoiam dacă nu cumva îmi va afecta debitul, voiam să calculez și m-am uitat cât e diferența de preț între carcase și cartușe. În total 10 lei. Cum aveam loc pentru cel mai mare, l-am cumpărat pe ăla, cu intrări de 1 țol. Atenție la asta, că e important. Dacă ai trasee de 1 țol e stupid să te reduci la 3 sferturi de țol la intrarea în filtru, că la reducție sigur pierzi debit.
Altfel, daca nu ai loc în instalație, ok, poți să pui mai mic, cred. Regula e că cu cât secțiunea prin care se face filtrarea e mai mare, cu atat debitul e mai puțin afectat.
Ca idee, la tipul ăsta de filtre, secțiunea barieră este suprafața exterioară a unui cilindru cu diametrul de 6 cm și lungimea fie de 7 inchi, fie diametrul 6.5 cm si lungimea de 10 inchi. Ălea de 5 sunt chiar prea mici pentru genul ăsta de instalație.
Lungimea cercului secțiunii cilindrului este de cca 18.84 cm pentru filtrul de 7 ” sau 20.41 cm pentru cel de 10 . Prin urmare suprafețele filtrante sunt fie app. 335 cm2, în cazul filtrului de 7 inchi, fie fie app. 510 cm2, in cazul celui de 10 .
Nu stiu care e coeficientul de rezistenta al unui filtru de 50 microni, tot ce stiu e ca din specificațiile tehnice un filtru de 10″ de 90 de microni permite trecerea a 10.6mc/h. Intenția mea e să nu scad sub 5mc/h.
