Am avut două zile de muncă de salahor. Ieri mă dureau degetele de la tastat și pe legea mea de hoț leneș că nu am mai pățit asta niciodată – plm, utilizator de Windows, nu tastezi ca apucatu’ că nu te aleargă nimeni, că nu e ca în Matrix.
Iar azi am muncit un pic mai mult; cum ar veni, the extra mile, încă 1 kilometru și șasă sute de metri de apăsat viteză în plus, pentru europeni. Aveam poftă să mergem într-o bodegă infectă și să îmi calmez neuronii și gingiile iritate de la snus, tre’ să renunț la mizeria asta că devine compulsiv.
Dar nu, că ăștia ai mei aveau poftă să mergem la un restaurant de cărnuri. Meh, e democrație, fie.
Am primit recomandarea să mergem la un restaurant numit AG.
Țineți minte locația asta dacă ajungeți în Stockholm și faceți turism culinar.
Nu ai nicio șansă să ajungi aici din întâmplare, și dacă ajungi in fața lui nu ai să intri că arată total omisibil, cel puțin pe dinafară, iar pe dinăuntru are tema unui abator. O chestie industrială decorată în stil brutalist, hai că nu o știați pe asta. Când intri înăuntru ai impresia că te-ai teleportat în comunism .
Și dacă vrei să lingi un blid la ăștia suni de dinainte, măcar cu jumătate de zi așa, nu ca noi cu juma’ de oră, că altfel aștepți la bar să îți facă loc la masă, când s-o găsi.
Și când se găsește, observi că au un meniu cu aperitive și câteva feluri principale și nu comanzi din ăla ca unii din colegii mei naivi vita Wellington sau hamburger , că nu ești idiot.
Sunt bune și alea, dar nu de asta ai descoperit gema asta , ca să mănânci prostii.
Ceri din meniul de daily meats, ăla specialu’ , chestiile bune la platou de împărțit, ceea ce înseamnă că mergi măcar grup de 2 și îți convingi gagica să vă hotărâți la același lucru.
Dacă nu știi ce, ascultă recomandarea chelnerului că nu îți vinde prostii.
Eu am mers pe mâna a doi colegi, iar ei pe mâna chelnerului. Și am luat două carni de aceeași vită ( cică sacrificată la 6 ani ) și maturată una mai puțin, iar alta mai mult, sub grăsime de vită după ce a fost uscată câteva săptămâni.
În ciuda a ceea ce știți cu privire la carnea de vită bătrână care se transformă în cauciuc cu vârsta, tot cu vârsta are și gust mai bun și dacă vita e îngrijită bine, fără stres și e măturată ok nu mai e cauciuc. Habar nu am ce înseamnă asta în termeni practici.
Dar înainte de asta iei un starter că sunt delicioase. Eu am cerut scoicile astea prăjite “New Orleans” , care sunt mai întâi poșate ( un fel de fierte) apoi din apa de la fiert se face un sos cu care se mmmprajesc, cred …
Un pic cam grăsuț și cam sărat sosul pentru ceea ce cred eu că ar fi sănătos și pentru ce te aștepți de la o scoică, dar nu am mai mâncat vreodată în viața mea scoici mai bune ( și am mai mâncat și din astea in stil New Orleans ) . Sunt bune fix ca aperitiv , că nu cred că îți pică bine dacă te întinzi cu foamea în ele.
Legat de vită, eu nu prea sunt cu asta, nu apreciez majoritatea fripturilor de vită, probabil pentru că majoritatea sunt jartele, iar eu am căpătat gusturi prea schimonosite, așa că prefer alte cărnuri. Iar când ajung să mănânc vită o cer de la well done in sus ( către cenușă) ca să știu o treabă, să nu am surprize , că m-am saturat de jartele medium, sau medium rare prost gatite.
Acum, dacă am mers pe mâna colegilor, am zis să nu le stric petrecerea, că par mai cunoscători în ale vacii și au comandat medium.
Nu am să pretind că știu despre ce e vorba, dar a fost cea mai bună vită pe care am halit-o până acum. Nu e Kobe, nu e argentiniană, e doar vită, zic ei că ar fi crescută ok.
Grăsimea in care a fost măturată cred că face diferența.
Sunt de fapt două feluri. Una mai măturată, din planul apropiat ( grand cru), iar alta mai puțin – care mie mi-a plăcut un pic mai mult, de fapt. Cât e halatul ? Mmm… circa 450 de euro pentru cinci persoane cu tot cu bauturi ( o sticla de vin si două beri fără alcool, nu cine știe ce) – pula mea, viață de consultant, sper să deconteze ăștia masa împărătească pe proiect și să nu pierd bonul. Trăiască capitalismul si cheltuielile pe firmă!
Și nu, nu e turist trap, că niciun turist nu vine aici, să plătească pe mă-sa în curul gol, la o locanță care nu e prime.
Oamenii se pricep la cărnuri și se laudă cu asta , le țin în vitrina la maturat.
