Prâslea și drujba

Când ne-am mutat in casa asta mă uitam la mărul din spate , că era stufos, frunzos și pula mere, că nu fusese toaletat de dracu știe când .  Toată grădina era plină de pule. Vezi prima poză cu mărul ciumpav de mai jos. Am curățat deja de un an.

Un soi de Sweet Coppin cred, că a făcut puține fructe și nu îmi dau seama exact.

Soția își facea planuri de pe atunci primprejurul lui. Adică să-i facem o circumcizie de tulpină, dar eu sunt omul care   mai bine face gardul strâmb și incomplet decât să tai un pom, așa că nu. 

Nu atunci, oricum.

Doi ani m-am chinuit și l-am tăiat în primul an ciump de tot, ca să îi dau formă, după care iar s-a umplut de lacomi, iar anul ăsta în februarie am avut din ce să îi las ramuri de rod. I-am și zis că dacă nu, treaba lui.

A făcut , bă și flori și mere. Le-am văzut ca tac-său lui Prâslea, înainte să dea în pârg. După aia , cred că trebuie să îmi cumpăr pușcă sau arc cu săgeți, că am văzut niște veverițe în câteva zile și aia a fost.

Iar eu am rămas că împăratul Verde de supărare, că lasă că mai vedem la anu’ , căutând ceva otrăvuri de veverițe.

Dar veni vremea să schimbăm un pic așezarea terenului , să mai facem un birou în grădină. Lasă că de ce. Așa trebuie.

Și la dimensiunile negociate cu soția ne cam învârteam in jurul mărului, că să facem construcția cu colț, că s-o punem nu știu cum. Că.

A văzut soția că nu prea mă încumet și cauta soluții, dar ca orice bărbat care știe ce are de făcut am cumpărat eu soluția.

Electrică, că nu îmi place să trag la sfoară cât îmi place să mă spânzur in cabluri.

Lamă mică de 35 de centimetri, brandul meu preferat de mașini – glumesc, Hyundai erau cele mai ieftine pe Amazon care veneau mâine – 59 de lire.

M-am gândit să cumpăr una englezească , că eu locuiesc aici și “buy local” și. Bă, știi ceva? Ia muie! Să rămâie toți englejii șomeri, că io oricum nu lucrez pentru ei , dar nu din cauza asta că de ce m-am făcut eu drujbist șef?

Că data trecută când am avut nevoie să scap de niste arbuști, nu pomi, mi-au cerut doi engleji cinstiți din sat 450 de lire și mi-au spart un geam. Mi-au făcut “reducere” 50 de lire deși m-a costat să-l pun la loc 180. Așa, am rezolvat eu într-o oră și jumătate, și mai trebuie 1 oră să fasonez și să mărunțesc crengile.

Carevasăzică nici eu nu sunt prea motivat să le susțin economia, lasă să crească coreenii să se facă mari, dă-i în sărăcie pe englezi și pe mine cu ei, mai bine. Mai bine!

De pom îmi pare rău, dar de muncă îmi pare bine, nu știu cum să pun asta în ramă fără să mă ia lumea de bipolar.

O să fac un grătar bun, sau mai multe, din lemnul lui. Grătar cu lemn de măr, trebuie să iasă ceva bun .

Notă:

Habar nu am dacă e bună pe termen lung, aka fiabilă,dar pentru cât am eu nevoie rupe, e de calitate acceptabilă, nu ca Stihl-ul lui tata, dar orișicât.

Pui ulei, întinzi lanțul din când în când și tai. Simplu. Dacă apare pe-aici vreo poză cu mine ținând o mână în altă mână , de aia.

Am cumpărat-o fix pentru ceea ce este: în loc să chem pe cineva , trebuie să fac eu, e unealta cea mai ieftină care mi-a scutit multe ore ( dacă era să tai cu fierăstrău de mână) și la cât costă munca aici , pot cumpăra cate o drujbă din asta pentru fiecare zi de muncă, dacă e nevoie, și tot e mai ieftin.

Până distrug planeta, dar asta e, suportați și voi, că ce să faceți.