Pentru ca sunt pe acasă cu munca, duc copilul la școală dimineața.
Săptămâna trecută am avut și ceva treaba prin centru în interes de serviciu, zice-s-ar.
Am mers pe jos să duc copilul. Pot și cu mașina dar ma chinui sa parchez și sunt doar 15 minute de mers în ritmul kinderesc. Am crezut ca e mai bine așa, să fiu cetățean model. Ma sufoc. Mă gândeam așa, cât de inutil poate fi sa interzici fumatul în localuri.
Pe stradă la 8 dimineața mă apuca o tuse convulsiva de la praf și fum de diesel. Da, din ala de am și eu.
Înțeleg de ce copilul tușește mereu când începe școala.
Unii merg cu bicicleta în încercarea lor de a face o lume mai bună, sau poate doar vor sa se miște mai repede. Eu cred ca sunt inconștienți. Eu ma grăbesc cat pot sa ajung acasă sau intr-o incintă fără praf, fără fum, cu A/C dacă se poate. Sper sa nu îmi omor copiii. Nu știu dacă au sa ma ierte, nici nu îmi pasă.
Sper doar sa nu ii omor. Dacă mergeți zilnic la birou cum mergeam și eu deunăzi posibil să nu înțelegeți nimic din ce zic, sa credeți ca exagerez, ca nu cred ca e cu mult mai bine sau mai rău decât în 2012, când făceam asta și nu găseam nimic deosebit de rău. Eh, asta e. Mult noroc.
As fi putut să merg cu mașina în centru. Fac cam același timp ca și cu metroul. Așa că am mers cu metroul. M-am gândit ca orașul asta e printre cele mai congestionate din lume și nu e nici pe aproape ca dimensiuni și populație cu cele cu care se compară sau pe care le depășește…
Metroul vine repede. De două ori mai repede decât vine la ora de vârf în Munich, spre exemplu. Dar oricât de repede ar veni, tot plin e. Cu vârf. Schimb la Unirii pentru o stație și uneori nu ma pot urca nici în al doilea tren.
E sufocant sa schimbi la unirii. Nu sunt claustrofob, nu ma panichez în mulțime, deși nu îmi place sa merg înghesuit.
De asta aș prefera mașina, american Style. Dar nu asta e problema, cât aerul uzat, mai uzat decât aerul dintr-un dormitor comunist izolat cu termopane, după o noapte de somn cu ușa închisă.
Din nou compar cu Munich. Nu am prins atât de aglomerat nici de Oktoberfest, iar ala e probabil maximul de aglomerație de ei.
Intre 8 și 8:45 dimineața se întâmpla să prind și loc pe scaun. Și nu ma suiam la cap de linie. Iar când am stat unde nu era metrou prindeam loc în tramvai.Și veneau toate mai rar. E drept ca nici blocuri de locuințe cu 8-10-12 etaje, sau puse unul lângă altul carcalete nu au și că densitatea de oameni pare mai mică.
Iar mergând pe jos nu am simțit vreodată ca ma înec cu fum sau praf. Deși au și ei mașini inclusiv diesel, inclusiv Volkswagen.
Am auzit de cineva ca s-ar plânge ca are cca. 80k Eur pe an în Munich și ca era mai bine în Romanica la >2000 de Eur pe lună. Că acolo plătește 1800 de euro chirie.
Probabil ca nu mai rămân mult peste 2000.
Iar aici cu 2000 ești zeu. Mai ales dacă 5 zile pe săptămână zbori acolo și vii acasă doar în weekend și nu prea iei contact cu mediul.
E noapte deja, e noiembrie și totuși în farurile mașinilor se ridică nori de praf.
Ți se sugerează că tu ești de vina și că dacă te schimbi, dacă lași mașina acasă de mâine, totul va fi frumos.
E o minciuna. Capacitatea infrastructurii de transport în comun e depășită deja acum. Acum, când mai mulți oameni folosesc mașina personală decât RATB conform unui studiu pe care dacă îl citești ajungi la concluzia ca le scapă un aspect.
Dacă acum, RATB și Metrorex au mai puțin de jumătate din călători ( restul utilizând mașina personală) , dar totuși metrourile sunt burdușite, autobuzele și tramvaiele la fel, cum cred ei ca ar putea prelua măcar încă jumătate din călătorii cu mașina. Unde.
Metrourile circula deja unul la doua minute pe magistrala Berceni – Pipera. Mai repede nici nu cred ca se poate, ca s-ar prinde intre ele. Deja se mai întâmplă asta. Magistrale noi?
1) Prin 2011 mi-am luat Fordu’ și vrând sa ies din București am observat giratoriul imens de la Cotroceni și faptul ca au schimbat în nașpa configurația străzilor acolo, pentru că construiau o stație de metrou. Pe un panou scria acolo ca “în trei ani aici va fi o stație de metrou”. La fel scria și săptămâna trecută. Fix la fel. Mai multe nu zic legat de minciuna asta.
2) Presupunând ca s-ar construi mai multe stații mai repede și ca brusc Drumul Taberei ar fi legat de celelalte magistrale…. Apar alte doua probleme:
a) ce faci cu călătorii odată ajunși la eroilor, universitate din Drumul Taberei. În ce metrouri ii înghesui?
Când s-a deschis linia către Grivița, 1 Mai, s-a aglomerat magistrala Dristor -Gara de nord care era până atunci cât de cât ok. După ce s-a extins linia aia până la Bazilescu deja e omor și pe linia Dristor – Gara de Nord. Magistralele principale sunt deja pline ochi și dacă conectezi altele noi la ele nu ajuta la nimic. A, să faci o magistrala Drumul Taberei – Pipera sau una Militari – Pipera, directe, fără sa le atașezi la unele deja suprasolicitate…Dar asta e ceva SF.
B) Orașul se extinde deja ( vezi prelungirea prelungirii Ghencea și alte zone) mult mai repede decât se plănuiește extinderea rețelei de transport.
Da, da, sigur, uitasem de biciclete salvarea acestui oraș.
Bicicleta își pierde fezabilitatea ca vehicul al viitorului, peste tot în lume.
Știu că va apucă incontinenta și ca va umpleți pantalonii de căcat și gura de spume când visați cu ochii deschiși la Olanda, țara în care 99%+ din locuitori sunt bicicliști și în care media distantei parcurse zilnic de cap de vita furajata este de 2.5 kilometri. Hop, stai! Ca asta e. În orașele europene lumea parcurge cu bicicleta 1 – 3 kilometri pana la serviciu. Aia mai dedicați merg 4 – 6 dar în general de la 4 km în sus iei în considerare un alt mijloc de transport.
Că cu bicicleta pedalezi 15 – 20 km / ora excluzând opririle la semafoare și blocaje în trafic. Știu ca voi puteți chiar și cu 40 km/h, dar poate nu vreți sa ajungeți leoarca la muncă, gata de somnicul de dimineață.
Îmi imaginez 50 000 de oameni ai muncii pedalând din Drumul Taberei (și împrejurimi) până în Pipera 12 – 15 km dus, dimineața, și încă atât la întors. Sau din Titan. Ca să devenim brusc întâiul neam de bicicliști al lumii. Doar ca e utopic. Sau mai degrabă distopic.
Și ma opresc aici că tot ce pot sa constat e ca orașul asta e o mare minciună.
De fapt sunt în sevraj. Prea mult timp în București. Când stau în casa e ok. Parca nici nu sunt aici. Afară e urât. Sufăr de sindromul Munich sau oricare alt oraș cu caracteristicile alea.
M-am trezit de dimineață cu știrea nenorocirii din Franța, cu care pot fi empatic spre deosebire de dezastrul cauzat din neglijență soră cu durerea în pulă. “Noroc” cu asta ca-mi distrage atenția de la orașul asta. Dap, aici nu avem atentate. Ne descurcăm și fără.
