S-a dat “legea supermarketurilor”. Aia care zice că 51% din produse să fie “românești” . Nu zice să fie românești (ca nu e voie în UE) dar așa o ard site-urile de știri și bloggeri, trivial. Zice să fie din lanțul de aprovizionare scurt ( termen definit la nivel european) și implică practic să fie produse locale sau regionale.Zoso, protv zic că e de nașpa, că e abuziv.
Eu zic că singurul lucru nașpa e că se aplică doar agenților comerciali care depășesc 2 mil. Eur cifră de afaceri. Ummm, de ce? Asta e discriminare, protecționism și ar trebui să se aplice nediscriminatoriu la toată lumea.
În rest are o sumă de articole bune. Pe bloguri îl vedeți mâzgălit pe ăsta cu 51%, care nici măcar nu cred că e acela care îi deranjează cel mai tare pe comercianți, dar, pula mea, nu se pot lega de ăla care le interzice taxa de raft, nu?
Știți taxa aia pe care o percepe retailerul distribuitotului pentru a pune în vânzare produse. La modul, vinzi nu vinzi, ca să expui plătești. Producând astfel un cost de vânzare care scoate din competiție și din display produsele cu nișă redusă care nu se vând atât de bine încât să acopere taxa aia.
Nu, nu e justificata de sanchi pierderi ale magazinului. Din ce știu retailerii operează retururi oricum atunci când marfa nu se vinde.
Sigur, liberalist vorbind statul nu ar avea de ce să aibă ceva împotriva a cum își organizează cineva afacerea și pentru un butic nu e o problemă dacă îți impune taxă de raft la un pix cu pinguini din care se vând 5 bucăți pe lună, că te duci la următorul butic care nu face asta. Pentru ca astfel de buticuri acceptă concurență de proximitate.
Hipermarketurile monopolizeaza zona unde sunt construite. În cazul în care gândești că ce te oprește să te duci mai departe, răspunsul e: economia și principiul minimului efort. Dacă nu ești la sau sub limita sărăcie câștigul din diferența de preț e mai mic decât pierderea din diferența de timp + eventualul consum de combustibil.
Apoi, textul “Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii” e foarte bun. Zoso zice că nu, că nu îi oprește nimeni să factureze de pe alte companii. Așa e, la fel cum nu te oprește nimeni să nu încasezi bani pe pfa-ul altei persoane cu norma de venit și să nu plătești taxe, Pam-pam.
Doar că dacă se dovedește ca practici sistemul ăsta, în speță că ți-ai deschis alte firme în special pentru eludarea normelor legale tot ești pasibil de pedeapsă, așa că relax.
Legat de articolul cu 51%.
1. Nu e nicăieri legat de “produse românești” . În Giurgiu ar putea foarte bine fi vorba de produse din Ruse. Și de ce nu, UE ar trebui să fim toți o țară. E vorba despre stimularea producătorilor locali, regionali și despre curățarea lanțului de distribuție de căpușe care sifoneaza profit, că despre asta e vorba. Companii de “logistică” și alte mizerii, nu intru în detalii că nu am timpul necesar să fac presă de investigații, alții ar trebui să facă asta însă când ați mai cumpărat vreodată un ziar? Ei bine Hipermarketurile fac asta, motiv pentru care aveți șansa de a le citi plansetele pe toate gardurile.
Se aud icnete cum că se încalcă normele UE de circulație a mărfii, că pula mea. Nu m-ar mira să se facă un lobby pentru infringement de către reprezentanții companiilor de retail mari din Europa și să se și inițieze infringement, motiv să te gândești pe urmă că “băh, parcă mai bine e ca englejii, bag pula în voi de vite corupte!”
Nu se încalcă nimic. Bunurile pot să circule, dar hai să facem “lanțul scurt”, adică să limităm valoarea adăugată și mi se pare de bun simț ca dacă ți-ai deschis ditai supermarketul intr-un areal, deci practic ai cam dat cu ierbicid și nu prea mai e loc de concurență semnificativă, să fie oaresce presiune să expui la vânzare bunurile din zona aia și să nu ți se permită mizerii gen “eu sunt șeful”, “eu vând tot ce se vinde în zona asta și dacă nu îmi vinzi mie cu cât zic eu ai belit pula, închide-ți mizeria de afacere, sau vinde la samsari, gen -sâc și muie”.
Se tanguie publisherii că vai banane, portocale. Păi exact compensam cu roșii și castraveți.
Că vai ce facem iarna, că nu crește nimic la noi. Mai nimic. Da. Ceapa, usturoi, cartof, struguri se păstrează și se pot expune iarna.
M-am saturat de usturoi chinezesc. Serios.
Legea nu e perfectă, bineînțeles, și se vor găsi chiar modalități nesimțite de pacalire. Gen, întinzi pe 51 de metri cubi cartof regional și pui în ceilalti 41 diversitate. Doar că apare costul spațiului și eventual va ridica artificial prețul unor, sau tuturor produselor, că e decizia comerciantului cum își așează costurile în produse. Eh, asta e. Legea pleacă dintr-o serie de abuzuri și ar fi bine ca statul să nu o lase așa, ci să avertizeze retailerii că dacă măsura nu e suficient de explicită încât să îi indemne la o politică responsabilă se poate reglementa încă și mai exact, practic, să li se spună ce și unde să așeze în rafturi.
Nu știu ca niciunul din marii retaileri să fie deținut majoritar de români, gen să fie cu capital romanesc și totuși flutura toți în fața statului român steagul cu ” mucles, că plătim impozite și creăm locuri de muncă “. Așa e, doar că nișa, slotul, au fost deja create și sunt menținute așa de puterea de cumpărare și progresul tehnologic. Gen dacă plecați, vira! D-abia așteaptă alții să vă ia locul.
Am menționat progresul tehnologic pentru numărul locurilor de muncă. Progres accelerat, mai puține locuri de muncă, veți vedea.
