Anul ăsta am cumpărat niște cărbune ca să ard în loc de lemn. Că e mai ieftin și mai bun. Aceasta din urmă era o ipoteză, care nu prea se verifică.
Cărbunele din sursa aia se vinde și pe la sub 100 de lei pe tonă + transport, care-i cam 30-50 de lei pe tonă. Eu am cumpărat, ca Becali, la un pic mai mult de 250 de lei pe tonă. Ar fi trebuit tot să fie ok. În comparație cu lemnele. În afară de experimentul de mai jos, am observat următoarele:
E un combustibil incomod. E murdar, nici lemnele nu-s chiar curate precum gazul sau curentul electric, dar cu siguranță nu provoacă atâta mizerie.
În mod normal ar trebui să fie un combustibil cu ardere lungă. Ok, e mai lungă decât lemnul, dar doar dacă sufoc arderea durează mai mult, ceea ce nu e bine, că scoate mult fum și eliberează prea puțină căldură.
Cel mai enervant e faptul că lasă multă cenușă și că o dată ce un lot de carbune a ars, e dificil să pui alți cărbuni peste ei, că jarul se fărâmă ai astupă găurile prin care intră aerul și nici nu poți să scoți cenușa, că e încă jar încins.
Și necesita oricum multa mentenanță și reglaje.
Cât de multă cenușă? Cam atât în 12 ore de foc. Aproape până în gura de băgat lemne.
Apoi e problematica cenușii. Cenușa de lemn poate fi fără probleme aruncata pe teren agricol, chiar servește ca fertilizator. Asta de carbune? Nu prea. E plina de lut copt și “caramelizat”. Deșeuri.
Anteconcluzia e că nu mai cumpăr cărbune, decât dacă găsesc de la altă mină, poate Valea Jiului.
Sursa: Cărbunele e de la mina Berbești, de calitatea e cam slabă , din observațiile efectuate.
Test : 18kg de carbune , aprinse cu 6 kg de lemn de fag uscat 0.5 kg porumb și 0.5 kg coceni de porumbi.
Temperatura pe puffer, la pornire, era de 29 grade sus, 29 la jumatate, 24 in partea de jos. Temperatura pe cazanul Viadrus era de 29 grade C.
Apa a ajuns la 70,65,60 pe puffer si 70 pe cazan dupa care a trebuitsa pornesc pompele ca se oprea recircularea pe controler ( asa am setat controllerul sa nu circule apa daca in cazan nu-i temperatura mai mare cu minim 10 grade decat in puffer – jos) . Iar Daca nu se recircula apa catre puffer temperatura pe cazan urca pana la urma, dar progresiv se inchide admisia de aer in camera de ardere ( setarea centralei Viadrus, pentru protectie la supraincalzire) si se sufoca arderea, prin urmare.
De-acolo a mai mers jumatate de ora cu pompand apa in circuitul casei cu cca 0.5 mc/h ( bazat pe indicatiile de pe debitmetrele circuitelor de incalzire) la 45 de grade pe tur si 25 pe retur, deopotriva cu pompa de boiler care a incalzit 100 de litri de apa la 60 de grade de la vreo 40. Dupa jumatate de ora temperatura pe puffer in conditiile astea , era 65,63,58.
Si focul cam terminase carbunii, mai era doar jar, dar a trebuit sa realimentez, nu am putut sa las arderea sa se comsume complet.
Dupa toate masurarile si calculele rezulta mai putin de 2kwh pe kilogramul de carbune ars, Lucru care spune multe despre calitatea carbunelui de la Berbesti pentru minarea caruia se farama casele localnicilor.
Caldura specifica apa | 4180 | J/kg*K | |
1.11611 | Wh/kg*K | ||
necesar energie pentru 500l , dt 1grd | 558.055 | Wh/500kg*K | |
Temperatura medie initiala (Ti) | (29+29+24)/3 | 27.33 | C |
Temperatura medie stage 2(T1) | (70+65+60)/3 | 65 | C |
Energie utila de la T1- Ti | 21021.93185 | Wh | (20,091kwh) |
Pana la stage 2 in puffer s-au acumulat | 21.02193185 | ||
Stage 2 – alimentare circuit incalzire | |||
Th | 45 | C | |
Tl-i | 25 | C | temperatura de jos initiala |
Tl-1h | 28 | C | temperatura de jos finala |
tl-med | 26.5 | C | |
dT = Th – tl-med | 18.5 | C | in ceea ce priveste dT, tranzitia Kelvin Celsius e 1:1 |
debit | 600 | l/h | |
timp | 1 | h | |
volum de apa circulat( debit*timp) | 600 | ||
energie disipata de sistem | 12388.821 | Wh | |
Volum apa * caldura specifica * dT | 12.388821 | kWh | am considerat 1l = 1kg apa. Aproximativ corect |
Stage 2 – ridicare temperatura boiler | |||
Volum boiler | 100 | l | |
Ti boiler~ | 40 | C | |
Tf boiler~ | 60 | C | |
dT boiler | 20 | C | |
energie atrasa in boiler | 2232.22 | Wh | |
2.23222 | kWh | ||
Stare pufer stage 2 | |||
tmed | (65+63+58)/3 | ||
62 | C | ||
dT(t1 -60) | 3 | C | |
dE (energia pierduta din puffer dupa Stage 2) | 1674.165 | Wh | |
1.674165 | kWh | ||
Energia utila extrasa din combustibil | 33.97 | kwh | pana la final stage 2 |
Pe baza masurarilor anterioare | |||
combustibilul era 75% epuizat ( +/-5%) | |||
Energie utila totala calculata | 45.17851444 | kwh | |
Energie utila totala maxima ( epuizare la 70%) | 48.50745761 | kwh | |
Combustibil | |||
Fag, putere calorifica 3600 kcal/kg uscat | 3240 | kcal/kg | |
pp 90% din standard | 3.768 | kwh | |
cantitate lemn | 7 | kg | |
Presupun porumbul la o putere similara | |||
energie totala teoretica lemn | 26.376 | kwh | |
Randament cazan pe lemn ~75%, zicem 70% | |||
Energie utila calculata | 18.4632 | kwh | |
CARBUNE | 18 | kg | |
putere calorifica teoretica | 5700 | kcal/kg | |
6.629 | kwh/kg | ||
total teoretic | 119.322 | kwh | |
randamentul presupus al centralei | |||
este de 80% pe carbune, zicem tot 70% | 83.5254 | kwh | |
IMPOSIBIL | ###### | ||
Mai degraba MAXIM | 30.04425761 | kwh |