Operațiunea Monstrul din Loch Ness: 3 – Birou

Treaba asta a durat și a durut.

Aveam garaj de nicio mașină, că încăpea răblăciunea mea mică dacă o băgam cu botul cumva pe sub o anexă construită în camera tehnica, care prelungea un pic garajul cu un soi de dulap în care îți intra botul mașinii și pe care l-au desfințat ăia care au reparat bucătăria, baia și apa.

Și bătea un vânt de-ți intra și-ntre buci, așa că m-am grăbit să găsesc pe cineva să se apuce de conversia garajului la birou încă de anul trecut din septembrie, când ne-am întors din vacanță, că nu era vreme de stat! Preferam să lucrez cu ăia care au lucrat baia și bucătăria, că am fost relativ mulțumit de ei. Foarte mulțumit la calitatea aparentă și la curățenie, așa și așa la alte capitole. Dar ei nu mi-au dat ofertă nici până în decembrie, așa că n-am stat după ei, eu până în decembrie voiam să fie gata, nu te joci!

Am găsit pe unii care puteau să înceapă din ianuarie, dar era prea târiziu, așa că am mai căutat.

Până în decembrie.

Cu începere în ianuarie, perfect, numai bine să scoți ușa garajului în toiul iernii și să lucrezi ca să bată vântul până în fundul casei. Noroc că s-a stricat și centrala tocmai atunci, că am avut oportunitatea să ne încălzim cu curent electric, calorifere fără număr, și să și testăm intens încălzirea din pardoseală din baie și bucătărie și tot să murim de frig preț de 1.5 megawati x ore de curent telectric într-o lună. Nu, n-am menționat producția electrică a vreunei centrale, ăla a fost consumul de curent al casei.

Am avut noroc și că tocmai se scumpise curentul și eram pe val, la frecvența de 50 de herți.

Dar nenea ăsta s-a grăbit, și acuma lucrează la casă, la capitolul 5, așa biroul l-a terminat repede, prin Mai, cred ca pe la sfârșit deja lucram în el și constatam că l-am izolat un pic cam mult. Nu în sensul că eram ofticat că nu mai consum de ajuns curent electric și gaz cu încălzirea, aia era OK, că ați auzit și voi, să mai închidem gazul ăla, până ni-l închid rușii de tot, cât că eu am luat în calul păstrarea căldurii înauntru, să n-o dea frigul afară, da’ ce te faci când se adună prea multă de la calculatoare iar afară nu e destul de frig? Transpiri, ce pula mea să faci, că eu am vrut izolație blană.

Legat de care – am vorbit cu omul meu să-mi izoleze pereții pe interior, până o să pun eu izolație pe exterior, încă caut o firmă și de aia…

Am stabilit toate detaliile, am stabilit prețul de ofertă vreo 15,000 de lire, scump dar ce să faci, hai să ne apucăm.

Când am făcut un calcul energetic cu Ubakus, m-a luat capul, izolația de voia el s-o pună, 2.5cm de ”Celotex”, un soi de PIR, e bună, dar nu așa de bună. I-am zis să pună 5cm pe pereții exteriori și 10 pe podea ( pentru referință 6cm grosime de PIR , izoleaza cam ca 10cm de polistiren – EPS . ). A pus , încă 2000 de lire, dar aia e. Vedem noi iarna asta.

Era o problemă structurală care a fost și aia rezolvată cu niște grinzi, adezivi și piroaie de metal. Bani.

Și pe urmă tot felul de căcățișuri, de-am ajuns să plătesc vreo 900 de lire pe o grindă deasupra ferestrei, una care costă 20 de lire la Dedemanul ăstora, efectiv bătaie de joc, dar n-ai cu cine.

S-au terminat biroul și camera centralei de renovat undeva deasupra sumei de 26,000 de lire. Da, găsești garsoniere în București de banii ăia, dar o să presupun că locuiam în Cluj iar de 30,000EUR poți să iei doar muie și aia e.

Dincolo de faptul că a durat cât comunismul în România, biroul nu e cine-știe-ce lux și eleganță, am vrut eu niște chestii care au adăugat costuri, anume un perete de compartimentare pe structură de lemn, să nu fie făcut doar din plăci de rigips ca la apartamentele moderne, ci să aibă substrat de OSB, în birou dublat de rigips, în camera tehnică nu l-am mai dublat, de fraier, trebuia, dar am pus un strat OSB mai gros – 18mm, să poți să înșurubezi mobilă și să nu își pice în cap. Am mai vrut eu niște cabluri , multe prize, circuite electrice separate , care nu aveau loc în tabloul înlocuit anul trecut care și ăla a trebuit schimbat; alți bani.

Că de ce nu m-am gândit eu de anul trecut să pun unul mai mare, nu? Ba. M-am , dar electricianul pizdii, deși pe deviz scria tablou de 18 siguranțe a pus de 12 , că de ce nu. Nu e bai, a pus ăsta de anul ăsta de 20. Că am stat lângă el.

Tot n-au făcut ce trebuie, le-am dat planuri scrise și tot au greșit. De exemplu, mi-au pus o priză în plus că nu s-au uitat bine pe plan. E OK, nu se supărat nimeni vreodată pentru atâta lucru, era mai rău în minus.

Aveam un întrerupător lângă ușa de intrare , care comanda o lampă cu senzor. I-am zis că vreau 2 lămpi pe senzorul ăla, înseriate. Le-a pus electricianul, nu e bai, dar le-a mutat comanda din întrerupătorul ăla, care acum e degeaba orb pe poziția aia, în cel din birou.

-De ce, coaie, cum te-ai gândit matale că eu nu vreau să comand lumina de afara de lângă ușa de ieșire, ci din birou.

-Pă, că da, că am tras celelalte lumini în birou și m-am gândit să fie toate la un loc.

Ce pula mea să mai faci, când am văzut, trebuiau sparți pereții abia gletuiți. Lasă așa, românească, I guess…

Că l-am pus pe meșterul principal să desfacă plăcile de rigips de pe peretele de compartimentare și să pună OSB pe sub , CUM NE-AM ÎNȚELES , când am bătut în el, am văzut că nu e, pe urmă m-am uitat puțin, pe urmă am început să-njur. Le-a făcut cum am zis, n-a comentat, că d-aia mi-a și luat 900 de lire pe o grindă la câteva zile, avea o gaură de acoperit. Și eu l-am pus să astupe microfisurile din grinda de beton cu ciment, de banii ăștia măcar să ne distrăm. Și așa a și făcut, lol.

Am discutat cu el, că la refacerea unei ferestre din camera tehnică trebuia zidită jumătate, că era prea mare pentru scopul ei și nu puteam eu să pun mobilă pe pereți. Acolo trebuia zidit cu ”cavity”, adică doi pereți cu gaură în jumătate, că așa e restul zidului și i-am zis să izoleze cu vată. Normal că izolează, nici nu are cum altfel!

Când a terminat – ai izolat?

-Nu încă, după ce gletuiesc băieții.

După.

-Ai izolat?

Săptămâna asta.

Trebuia să astupe acolo că trebuia să pună geamul.

-Boss, ai izolat?

-Desigur.

-Lux.

După ce a plecat de acolo, am desfăcut, am dat un ochi , pula vată. Îl sun.

-BĂ, BOSS, SIGUR AI IZOLAT?

S-a prins că nu e cazul , mi-a zis ca nu , n-am înțeles eu, vine mai târziu și izolează. A venit, m-am uitat puțin strâmb la el, dar am lăsat-o pe „n-am înțeles eu bine” și a vârât căcatul ăla de vată acolo. Sper că nu l-a scos când a pus fereastra că eu am fost plecat în vacanță și nu o să dau găuri ca paranoicul să văd dacă mai e acolo.

Acuma, indiferent de orice, arată și se simte bine, nu am de ce să mă plâng în afară de bani. În alți ani, m-aș fi dat cu curu de pământ de banii mei, acuma, când văd cât e inflația îmi vine să râd. Dă-i în pula mea de bani, sper că și-a luat ceva frumos de ei, că dacă i-a ținut în bancă ca mine, acuma se dă el cu curul de pământ.

Nu, nu că e mult, e extrem de mult, dar n-am ce pula mea opțiuni , n-am găsit pe unii care să facă ieftin, repede și bine. Nici măcar ieftin.

Unde mai puteam tăia din costuri fără vreun impact semnificativ.

La ferestre . Sincer, a fost un pic de țeapă și o să explic. Puteam să pun mult mai iefin , pe la 2000, sau 1500 de lire chiar, dacă tăiam și din calitate. Nu 4300. Trebuia doar să caut firmă de ferestre, nu pe meșter. Tehnic sunt relativ OK, problema e că unele materiale, de exemplu mânerele , sunt cele mai ieftine din galaxie. Și se vede și mă enervează, îmi vine să îl pun să le schimbe. Revin cu detalii.

Montajul în schimb l-a făcut profesionist, cu compriband, cu tot ce trebuie, mai bine decât ăia de la firma de ferestre, dar e un fel de brânză bună în burduf de câine, dar invers, că burduful e bun.

La încălzire. Soția a zis că vrea încălzire în pardoseală, eu cred că nu e musai necesară și consumă mult curent, dar nu am ce să comenez la chestii de genul ăsta. Pus încălzirea și ne bucurăm de ea.

Eu am vrut musai și pe calorifer, că nu vreau doar pe rezistențe – e limpede că ăștia sunt bani ÎN PLUS, nu altceva. Dacă găseam încălzire în pardoseală din aia umedă ( IPAT), puneam așa, dar nu știe meșterul, am mai zis că îți tai pula înainte să reușești să pui așa ceva. Două încălziri înseamnă bani dubli.

Plus caloriferul. Eu am cerut unul imens. Necesar e unul de jumătate de metru, dar vreau să poată merge casa cu apa la 40 de grade. Știam eu de ce, de dinainte să înceapă războiul cu Ucraina !

Probabil că puteam scuti un pic și la podea, am pus parchet laminat la preț intre lemn stratificat și lemn masiv. Nu ne-a păcălit nimeni cu el, e ceva din calitate mai bună și cu durată de viață foarte lungă rezistent la trafic comercial gen. Calitatea costă.

Dacă puneam și izolația mai subțire și mai tăiam niște colțuri pe la toate, să zicem că ajungeam pe la 19-20k lire. Tot mult.

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
3 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
George
George
1 year ago

Frumos! Dar acu’ parchezi mașina pe trotuar, ca la București? 😀

Fery
Fery
1 year ago

“Dar acu’ parchezi mașina pe trotuar”

te iert ca pui intrebari de astea, ca nu stii ca in garajele englezesti oricum nu intra o masina intreaga, nici macar cu oglinzile rabatate. au garaje construite in 18xx, cand probabil Mini morris era ceva S-klasse.