Sunt un Thinktard: Laptopul pe care nu trebuia să-l cumpăr ( P1 Gen 7)

O să fie un articol lung, puteți închide deja pagina , sau dați vreo 10 scrolluri, eventual CTRL+F, dacă vreți să citiți DOAR despre noul Thinkpad P1 Gen 7.

Eu sunt din secta martorilor lui IBM, noi preferăm să credem că facem parte dintr-un cult, că sună mai important , în realitate, am devenit, în timp, n-am fost așa la început, la fel retardați ca și mactarzii.

Nu știu dacă există cuvântul Thinktard, dacă nu, l-am inventat eu acum, prin plagiat de la Apple, că eu sunt d-ăia; un fel de Mactard , dar aplicat strict la laptopuri Thinkpad.

Toți avem slăbiciunile noastre, așa și eu .

________________________________
Bibliografie opțional-obligatorie:

________________________________

Istoria

M-am trezit membrul unui cult , culmea e că eu n-am ajuns cu mâna pe ThinkPad datorită vreunui meme, sau rezonanței brandului. Lumea era altfel în 2010 și eu, pe alocuri eram foarte prost și prostit de marketing, iar, pentru ce contează, nu cred că a văzut cineva în România vreodată vreo reclamă la Thinkpad. Eu n-am văzut ( în România) nici până acum.

Nu cred că exagerez când zic că probabil am importat și instalat Windows în câțiva 2 ani pe mai mult de 100 de laptopuri , în jur de 2005. Nu știu câte, dar multe, dar nu știu dacă am pus mâna pe măcar UN Thinkpad. Cele mai multe Compaq ( Presario era pentru mine, pe vremea aia tatalor – evident prost informat, că nu știam de ăsta – de la țară) , HP (ăștia au cumpărat Compaq) – deveneau în vogă, Dell, Sony Vayo, Toshiba, Fujitsu, Asus și Acer ( cele mai gunoaie – da, sunt gunoaie acum, atâta că acuma puteți spune că se apropie de cele bune – gluma e pe seama celor ”bune” – chiar și vreo două Macuri, bă, you name it , mai puțin susnumitul.

În anul de grație 2010, eram și io junior pe SAP și m-a trimis compania de consultanță low cost la care lucram ( n-o spun în derâdere, le sunt recunoscător și chiar îndatorat pentru favorul de a mă introduce în lumea asta – nu știți voi cum era cu accesul și mai ales, cât de PROST se câștiga pe vremea aia în general, inclusiv în IT. Aideplm. ) la un client, nu mai există acum firma, cred, în România. Și, pentru că eram extern, și am venit pe grabă, nu mai aveau desktopuri ( foloseau ceva HP Compaq Evo) așa că mi-au dat un laptop vechi pe care îl aveau prin birou. Aveau și laptopuri mai noi, pentru șefi și pentru angajați mai a cătării, dar eu eram un amărât de consultant nou venit, un Terchea-Berchea, care purta tricouri de 7 lei. Era ”R” – așa de vechi, nici măcar ultimul R, ci R52 made în 2005 – bă, nu avea nici măcar procesor Core 2 Duo, era ceva Intel Pentium M ( măcar nu era sceleron)

Deși dădusem cu nasul de câteva ori peste laptopuri, până atunci, mă cam enervau, în princial tastaturile, pentru că fiecare avea tastatura lui și se și schimbau la aceeași firmă, același brand, așezările și mărimile și formele tastelor relativ rapid – practic, nu cred că puteai lucra pe două laptopuri cu aceeași tastatură și majoritatea oamenilor ajungeau cumva la tastatură externă să nu se mai chinuiască, sau înjurau cu spume când schimbau laptopul – ajungem și la asta.

Colegii s-au uitat la mine ca la purcelul rămas fără țâță, când am primit laptopul ăsta vechi, dimpreună cu locul cel mai expus la birou. Pe mine m-a durut în pulă de ambele aspecte, profund greșit, pentru că trebuia să le mulțumesc, oarecum pentru laptopul ăsta. Am folosit și eu, o vreme, tastatură externă, pe urmă m-am obișnuit cu tastatura lui. Singura chestie ciudată era că la toate celelalte laptopuri și tastaturi de PC exista convenția că tasta Ctrl din stânga e pe colțul de jos, iar dintr-un motiv care-mi scapă ăștia aveau Fn. Nu i-am dat importanță atunci, ci pe urmă, lol.

Am lucrat la ei vreo 2 ani și jumătate, m-am și angajat intern, s-au oferit între timp să-mi dea calculator, dar nu mai voiam eu. Au adus alte laptopuri mai noi, dar l-am preferat p-ăsta. O colegă nou angajată a primit un laptop , tot Thinkpad ,mai nou, frumos , cred că T510, cu procesor i5, windows 7, astea. Bă, frumos, dar eu am rămas tot cu ăla. Când am plecat am făcut parte din echipa care testa tranziția la Windows 7 pe SAP ( în 2012 lol ), în sensul că eu eram echipa aia, și mi-au adus un desktop, că pe laptopul ăla din 2005 n-aveai ce să pui Windows 7 și am lucrat ultimele luni pe ambele, dar mi-a rămas la suflet.

Între timp, mi-am cumpărat eu alt laptop pentru acasă, care era în același timp mai bun și pe de altă parte mai prost. Alb, frumos. Cu procesor i5 4core/threads, că n-am avut bani de nimic cu i7, am pus 6GB RAM pe el ( era mult în 2010, nu râdeți încă) fără placă video, era foarte bun și l-a folosit soția ( cam cu chin ultimii ani, până prin 2019). Î-am cumpărat un Thinkpad în 2018, dar a fost supărată pe mine. Că era nou, dar nu nou-nou, ci fu… în fine, avea probleme. Dar era fizic de calitate mult mai proastă și deși în 10 ani nu s-a stricat nimic la el ( n-am schimbat ecran , sau tastatură, că n-aveam de unde să găsesc de schimb, cred că am schimbat doar o baterie ), în timp s-a hărtănit . Acum că mă gândesc, a fost bun, bă! Da-s io Thinktard și-s înclinat să zic că nu.

Continui.

De la firma asta am plecat la alții care mi-au dat tot Thinkpad, T420, pun poza ca să comparați cu modelul de mai sus , lol. ”La fel” și alta nu. Singura diferență notabilă a fost forma ecranului. Cele anterioare aveau ecran pătrățos, marketingul ne-a mințit pe toți că-s mai cool laptopurile cu ecran potrivit pentru cinema, de tip 16:9 și au pus și ăștia de la Thinkpad botul – a se observa logo-ul, deja îi preluase Lenovo ( n-ai cu cine).

La final de 2014 mi-au înlocuit laptopul, așa se făcea atunci la corporații de succes, la 2 ani altul, pe urmă , când ne-au cumpărat unii mai zgărciți, la 3 ani, ce să faci. L-au înlocuit cu un T440s.

Cel mai prost Thinkpad pe care l-am avut, am scris despre el atunci. Acum zece ani adică. El era foarte bun, dar deja ajunsesem ca boșorogii și detectam că nu se mai fac cum se făceau ”odată”. Calitatea șasiului scăzuse un pic , dar cel mai de neiertat, au înlocuit trackpadul cu 3 butoane cu unul de tip touchpad, vezi diferența cu ce-avem mai sus. Bateria ținea puțin, că era ”S”, iar atunci conceptul era altul – citiți in articol detaliile, dacă vă pasionează.
Absolut toți credincioșii Thinkpad și cu mine am protestat pe temă. Făcut plângeri la șefi și pula mea, să vorbească domne la Lenovo, păi ce pula mea facem aici?

Au vorbit, ne cumpărase o corporație și au zis că no problem că ei oricum voiau să ne mute pe Dell.

Bă, ADICĂ CE PULA MEA, DELL?!!! Dacă îmi aduc Dell, io îmi dau demisia. Eram serios.

În sensul că mă mai sunau ( deja nu mai eram junior) recrutori de la diferite companii din România să mă întrebe dacă nu merg la ei . În principal nu mergeam că eu la ăștia lurcam de acasă, da de dinainte să fie la modă, dar dacă citiți pe aici, cam știți asta, că dacă nu eram prin Germania pe la clienți, eram acasă.

Dar cea de-a doua întrebare pe care le-o puneam era ce calculatoare le oferă angajaților. Cei mai mulți ofereau oricum Thinkpaduri, că nu discutam cu companii mici, dar de mai mult de o dată am avut ocazia să aud altceva. Primilor le-am zis , cam din topor, că ”eu nu lucrez decât pe Thinkpad”. Pe ton și pe nas, nu așa oricum. Nu mi-a închis telefonul în bot, cum meritam, dar a schimbat și doamna tonul și a rămas că mă mai sună ei. La pulivară, normal. Cu următorii am fost mai cu mănuși, le-am spus că eu prefer altceva până la punctul la care-s dispus să lucrez pe laptopul meu dacă mă acceptă cu el , dar în final n-am mers la interviuri că am considerat cu de la mine putere că dacă sunt săraci și n-au bani de laptop bun, salarii ca lumea oricum nu plăteau, ATUNCI NU MĂ MERITĂ. Pe mine. Mă. Mă înțelegi, eram deja valoare și era despre mine.

De fapt, era despre faptul că eu am fost cam mereu un pic mercenar. De aia, din 2017 mi-am găsit eu contracte și n-am mai stat după angajatori să-mi dea laptopuri, lol. Directorul companiei de la care am plecat, mare om , mare caracter, mi-a spus că pot să cumpăr laptopul, dacă vreau. Și, trebuia s-o fac, dar am zis că e deja vechi, de 3 ani, urmez și eu politica corporațiilor de succes, îmi iau altul nou.

Am luat T460p. Am scris despre ăsta, nu reiau. Și-au revenit după fiasco-ul cu generația x40. Sunt absolut mulțumit de calculatorul ăsta, îl folosi copilul până azi, când i l-am dat pe următorul.

Și au tot ținut-o în reveneală, până la generația x80 – puteți să întrebați orice Thinktard și vă spune de parcă-s înțeleși că T480 este cel mai bun făcut vreodată. Sincer, nu știu, că n-am avut. Am testat, calitatea a fost bună, dar nu am avut. Ce știu e că am un T490, primit de la un client, are și touchscreen – asta îmi place, deși eu nu mi-am cumpărat până acum vreunul așa, doar zic că următorul și calitatea șasiului e sub cea de la T460 și 480. Partea proastă e că pe lângă ce-au făcut cei de la Lenovo au avut și ghinionul că în perioada aia Intel a cam prostit procesoarele, adică au progresat mai mult cu numerele și cu mai mult curent în ele, lucru care nu prea ajută când mergi pe baterie.

Dar a fost și vina Lenovo. Au degradat un pic clasică serie de business ”T”, ca să păstreze competitivitatea la preț, cu Dell, care vindea XPS pe atunci mai ieftin ( cred că și acum) și cu HP Elitebook și care NU FĂCEAU, istoric, produse mai calitative, mai fiabile și mai potrivite pentru business – dar făceau laptopuri care arătau mai modern, mai portabile – au luat-o toți după Apple cu designul , lua-le-aș morții în pulă, dar au avut dreptate :/ , vedeți mai încolo de ce – și mai performante și mai ales cu ecrane mai de calitate – cele de la lenovo T au fost istoric oribile, dar ne-am învățat cu ele așa – erau cele mai rezistente din industrie.
Lenovo a evitat să supraîncarce laptopurile cu efectiv cele mai performante procesoare și unde a pus gen intel i9, le-a dat un pic mai incet și bine au făcut, dar în teste și reviewuri erau alții care scoteau mai multe puncte, ca și cum utilizatorul de ”T” l-ar fi cumpărat pentru asta. Între timp clientela s-a schimbat și corporațiile au devenit un pic mai liberale cu calculatoarele oferite angajaților ( dai de handicapați ca mine, ce să faci) și prin urmare s-au diluat așteptările pentru produs.
Aka suntem prea mulți în sectă, bă. Din cauza memelor.

Așa că seria ”T” a ajuns mai aproape de ce era înainte seria ”L” și seriile ”P„ și ”X” au devenit acum adevăratele serii de business. Din păcate! Nu vă pot sfătui să cumpărați ”T”.
”X” dacă vreți ceva să țină bateria mult, formă modernă , cu aspect de Thinkpad wannabe, dar nu ai upgrabilitate și reparabilitate similară, iar ”P” e fosta serie ”W” – de la workstation care a fost și ea redusă în grosime.

Prin urmare, în 2021 am cumpărat P14s prima generație, care avea același șasiu, cred cu T14s, dar era pe platformă Lenovo și avea procesoare ceva mai bune. De la AMD. Am zis și ce era cu el, ecran mai bun, mai subțire, mai frumos ( vedeți unde merge asta?), o gheială cu 2 plăci de RAM din care una lipită. Care mi-a cauzat o problemă pe care am interpretat-o prost atunci. Foarte prost. Eu am cumpărat atunci ce-am găsit, pe unde am găsit că era complicat. Am văzut pe urmă, dar nu am mai scris. Memoria LPDDR e semnificativ mai rapidă decât SODIMM DDR5 single channel și dual channel hibrid nu merge. Când depășesc spațiul LPDDR scade viteza. Aproape mereu, că am cumpărat ca handicapatul un model cu doar 8GB lipiți. M-am bucurat că lasă, că a fost bun și ăsta și îi mai pun eu 32 after market și i-am pus, dar l-am încetinit. Nu se găseau modelul ăsta cu 16 sau 32 livrabile rapid, în perioada aia. Rapid zic și eu în 2-3 săptămâni așa, nu 3 luni. Se găseau cu intel, cu cele mai proaste procesoare ale lor.

Deja până la generația 4 toți ramii de la P14s au ajuns lipiți. I-am luat soției Gen 4, de aia zic. Și merge blană, am putut comanda configurația dorită, 64 GB RAM LPDDR5X , lipiți or fi, dar iuți cum nu o să vezi, cred , la SODIMM DDR5.

Acela era cel mai bun Thinkpad pe care am lucrat și TREBUIA să fi cumpărat pentru mine acum, tot P14s Gen 5. Am fost la atâtica distanță de a comanda ultimul model pe AMD , după aia m-am sucit , că am avut impresia că parcă totuși cred că procesoarele din generația curentă Intel Ultra Core 7 sunt mai rapide și parcă voiam și un pic de placă video discretă, iar acum sunt și mai sigur.

Dar după aia m-am sucit de tot , o să vă vină să râdeți, pentru că la Gen 5 Thinkpad folosește din nou memorie SODIMM, că și-a ascultat clienții care nu vor lipite. În teorie asta e bine. În practică, memoria alui soției merge la 6400 ”MHz” ( MT), memoria de la Gen 5 merge la 5600MHz ( MT really). În teorie, ai ceva avantaj dacă pui 2 plăci și merge în dual channel, în practică LPDDR5X se pișă pe cam orice de laptop până la el – cu rate de transfer de peste 60GB/s, viteze pe care le poți scoate pe plăci DIMM, dar nu SODIMM.

Așa că am ridicat din umeri și am mai căutat. Am vrut demult Thinkpad P1 / sau X1 Extreme – acum a rămas doar P1, că oricum erau aceeași Mărie cu aproape aceeași pălărie.

De ce am cumpărat Thinkpad P1 Gen 7

Pentru că voiam un laptop cu tastatură cu același layout ca la seriile de 14 inci iar ăsta e singurul, care nu e de 14 inci. Adică fără numpad, că nu mai pot cu alea. Problema e la mine, vedeți pozele de mai sus, am lucrat 15 ani pe aceeași tastatură, mi-a luat vreo 4 ani să mă învăț cu ea, acuma să mă învăț cu alta e crimă.
ȘI AȘA, asta are tastele un pic mai altfel, nu știu cum să zic , dar mă încurc în ele un pic. Enervant. Du-te la un pianist consacrat deja și schimbă-i pianul cu unul care are grosimile la clape diferite și greutatea și elasticitatea și pune-l să bage un concert pe neantrenate să vezi cum te bagă în pizda mă-tii.

Asta e tot și asta am primit iar acum nu sunt mulțumit că mă împiedic oricum în taste.
Mă rog, nu asta e tot. Voiam laptop cu procesor Intel Ultra Core 7 și am primit și n-am nimic de comentat.

Decât că, o fi el mai puternic decât AMD , dar dacă e să-i și folosesc puterea, produce mai multă căldură, că e pe 7nm, nu pe 4, cum scoate AMD acum și urlă ventilatorul. Ce n-am mai auzit din 2020, de la P460p.

Voiam laptop cu memorie rapidă , dar upgradabilă, în același timp. Și ce crezi, ăsta e așa, cu noul standard de memorie, pe care cred că o să-l vedeți peste tot. CAMM2. memoriile au contacte pe suprafața lor ca procesorul și-s aplicate prin presare. Viteză mai nare, am obținut viteze cam ca cele mai rapide plăci DDR5 de calculatoare tip desktop – aka app. 75GB/s. Am rulat la repezeală testul ăsta de la AIDA64.

Am vrut SSD pe PCie 4.0 , cu viteze până la 7Gbps, pe care le-am putut și măsura. Și am acum 4TB de SSD M.2 rapid și am să mai pun unul, mai încolo.
Am vrut și eu o plăcuță video RTX și am un nvidia 4060 cu 8GB DDR6, entry level . Se mișcă mai bine decât mini desktopul copilului, pe platformă Asrock Deskmeet X300 (AMD Ryzen 5 5700G + DDR4 3200Mhz + RTX3600 8GBDDR6). Nu cu mult, dar se mișcă și e laptop, nu PC de 300 și ceva de wați.

Ecranul e mare și frumos, nu pot spune că am lucrat pe un ecran mai de calitate până acum. Nu e 4K, e 2K. Al soției e OLED și se vede mai bine, dar hei, al meu are 165Hz , pot să mă dau gamer, dacă vreau. Nu vreau. Și luminozitate 500 niti, destul să lucrez în când bate soarele prin fereastră. Bine, nu în Anglia zilele ăstea, dar zic așa, la un caz de ceva.

L-am cumpărat pentru că am vrut, de aia. Nu aveam nevoie musai de el dar l-am vrut.

De ce NU trebuia să-l cumpăr și de ce vi-l pot recomanda doar dacă NU sunteți fani Thinkpad,

dar atunci, poate e mai bine să vă cumpărați un Dell sau altceva.

În primul rând pentru că s-a diluat esența Thinkpad și iar au luat-o în partea cealaltă.

L-au făcut frumos, de pizde, iar eu sunt cam ca o pizdă, mă cheamă Karen și mă vait.

Au înlocuit trackpadul legendar, DIN NOU, cu un touchpad ordinar, tot ca la T440, acum 10 ani.
Iar acum nu mă mai pot stropși la ei că de ce, futu-vă-n gură, de ce? Că la seriile de 14 inci nu au schimbat ăsta. De fapt, doar la modelul ăsta.

Nu mai are port de rețea. Știu că nu mai folosește nimeni, dar eu da, din când în când și mă enervează că de ce l-au scos. Mă enervează dar l-am cumpărat să-i fac bashing pe banii mei, aia e.

Este mare și este greu.

DA, ȘTIU, scria pe el că e de 16″ și ce greutate are, dar am zis că o să mă obișnuiesc cu dimensiunile și greutatea. Și nu îmi place. Asta e tot din cauză că de 15 ani eu mă închin, nici măcar la Thinkpad, ci la un anume factor de formă.

Nu cred că o să mai cumpăr altă dată laptop de 16″.

Dar, coaie, cel mai important lucru pentru care trebuia să nu cumpăr, doar că nu mai trebuia să cumpăr Thinkpad deloc anul ăsta e că au schimbat poziția tastei control. Ați reținut ce-am zis la început? Că ăștia aveau, ca nimeni, Fn în colț și Ctrl după.

Absolut toți neinițiații în cultul Thinkpad ( și eu din 2010 până prin 2012) au deplâns poziția butonului ăluia Fn în colț. Cu frate-meu în frunte. Sectanții ca mine, ne-am învățat cu el așa și acum, că ăștia l-au pus unde l-a pus toată lumea , luăm foc!
Nu e că nu mă pot obișnui cu el acolo, că nu mă pot obișnui, de aia nu mai suport nici tastatură externă , că nu are forma de la Thinkpad , domne, este că DE CE l-au mutat, că DE CE au făcut Thinkpadul pentru toată lumea? Că era doar pentru un grup select de handicapați, noi TOCMAI de aia cumpăram Thinkpad, ca să nu schimbe pe cât posibil nimic la design. Să bage în el piesele tehnice mai noi , dar să păstreze forma, calitatea și funcționalitatea.

Și pentru că știam astea, corect ar fi fost SĂ NU CUMPĂR.

Și ar fi fost ușor, că la 3000 de lire nu e chiar dificil de găsit un laptop cât de cât bun. Problema e că-l vreau pe ăsta, pentru că din membrul unui cult special am ajuns Thinktard, în același sens ca Mactarzii.
Produsul nu mai e ăla care să răspundă tuturor exigențelor, dar eu îl tratez ca și cum ar fi.

Abia asta, domnilor, este o problemă, cu mine. Și nu mă duc la psiholog s-o tratez, că e mai ieftin să dau 2-3000 de lire o dată la 3-4 ani.
Pe de altă parte, eu și exagerez. Ce laptop mai poți desface, fără să pierzi garanția,și să schimbi piese din el din prima zi?

Aud?

Că nici n-a plecat bine curierul și l-am deșurubat să văd ce e în el și să-i pun SSD mai mare. Și am deșurubat și memoria doar să mă uit la ea. Pentru că de ce nu.

____

L.E. Mi-a luat cam 2 săptămâni să mă obișnuiesc cu el. Din punct de vedere al performanței, momentan nu am nimic de reproșat.

M-am speriat o dată, că am dat click să descarc ceva VPN, s-a descărcat în două secunde, am dat click pe ”Install”, Next și mi s-a părut că nu pleacă. Am mai dat click o dată și s-a închis, că am dat click pe finish.

#așada.

La banii ăștia ar cam trebui