Da, sunt extraordinare cu privire la emisii de gaze cu efect de seră. Oarecum. Dar, în ansamblu contribuie la încălzirea globală și nu reprezintă o soluție fundamentală mai mult decât dacă am împăduri toată planeta.
Din același motiv: albedo.
Când îți pui panouri solare pe casă, în teorie nu faci nimic rău, că tu captezi energia soarelui, nu?
Decât să generezi energie din ardere de combustibili fosili e mai bine, nu?
Da. Oarecum. Problema cu arderea combustibililor fosili e dată de faptul că îi consumăm cu viteză mult mai mare decât au fost stocați de natură, nu alta.
Vi se spune că petrolul nu este energie regenerabilă – lucru care nu-i demonstrabil. Ce este demonstrabil e că consumul se face nesustenabil. Ciclurile naturale au tot îngropat carbon și hidrogen iar crearea lui s-a făcut cu absorbție de energie solară.
Energie solară primește pământul și acum, dacă pădurile n-ar fi exploatate, ar fi îngropate de fenomene naturale și transformate în cărbune, evident, nu putem vorbi de asta, că lemnul se consumă de pe picior.
Conținutul organic de pe fundul mărilor și oceanelor se transformă în petrol în milioane de ani. Dacă ai un plan să-l arzi în sute sau chiar mii – ai un factor de x1000 densitate de energie pe Pământ.
Și, care-i legătura cu panourile solare?
Legătura e că acoperișul casei tale, sau alei mele, era gri – tabă, cărămiziu – țiglă, variațiuni , sau verde metal. În mare – în unele locuri acoperișurile sunt din piatră neagră. Dar în latitudini gen România, nu prea se obișnuiește. De ce? Păi vrei oarecum răcoare în pod. Sigur, izolație, chestii , trestii, dar vrei răcoare. Panourile solare au un spațiu de ventilare, de obicei, până la acoperiș, nu-ți afectează prea tare temperatura în pod, dar asta nu înseamnă că nu captează mai multă energie decât acoperișul de țiglă , sau tablă.
Asta nu înseamnă că o transformă pe toată în curent electric, nici pe departe, dar de captat da. Se fac eforturi de captare de cât mai multă energie pentru a da randament bun la latitudini mari, care strică randamentul la latitudini mici, datorită încălzirii, dar, pe hârtie, un panou fotovoltaic cu 24% eficiență sună mai bine decât 16% și mai bine decât e de fapt pentru oricine.
Problema e dată de faptul că solul gol are un albedo de în jur de 30% (atât din lumina solară e reflectată înapoi în atmosferă și spațiu), iar panourile solare au albedo undeva comparabil cu 10% sau mai jos.
Câmpul cu panouri solare are un albedo mediu mai mare, că nu ai acoperire mai mare de 2/3 în cel mai bun caz, și e comparabil uneori cu albedoul cu vegetație , dar dacă umpli deșerturile de panouri, cum se vrea, triplezi absorbția de energie solară pe zonele acelea. E mai rău decât dacă împădurești.
Singurele zone unde panourile solare pot avea un efect neutru sau benefic din punctul ăsta de vedere sunt suprafețele de apă adâncă și ne algeificată – lacuri adânci cu apă curată, sau zone marine cu apă adâncă. Din punctul ăsta de vedere, cred că avem o optică incorectă și că avem nevoie de panouri solare reflective, cu albedo mare, ideal peste 30%. Zic asta în condițiile în care Pământul pierde constant albedo din cauza încălzirii globale care topește ghețari – problema asta nu e vizibilă dar e mai mare decât faptul în sine că se topesc ghețarii ( rezervă de frig) și că crește nivelul mării. Suprafețele de coastă acoperite în plus de apă, scad și ele albedo-ul , dar problema reală e de transformarea de zone cu albedo 80% ( gheață – zăpadă) , în zone cu albedo de sub 10% ( 5% în oceane polare) .
Există în cercetare panouri solare semitransparente, cu eficiență decentă și, după mintea mea mică, ăstea ar trebui să fie viitorul, cu din astea ar trebui să ne acoperim casele, dublate de aluminiu, sau oricum un acoperiș deschis la culoare, reflectiv, cel puțin în zone cu latitudini mai mici de 45% grade, unde mare parte din an avem probleme de supraîncălzire.
Probabil aici trebuie să ajungem. La nivelul ăsta de maturitate.
Sau o să fim, într-o bună zi, mai puțini. Sauve qui peut.
